Dronă interceptată în spațiul aerian al României. Avioane F-16 ridicate de la Baza Fetești au urmărit obiectivul

O aeronavă fără pilot a fost detectată și monitorizată sâmbătă, 13 septembrie 2025, de forțele române, într-un context de alertă generat de atacurile rusesti asupra Ucrainei. Incidentul subliniază presiunea constantă la granița de est a României și răspunsul complex al apărării aeriene.

În condițiile în care atacurile cu drone împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre au devenit o realitate aproape zilnică, spațiul aerian al României este pus sub semnul întrebării mai des ca niciodată. Cel mai recent incident a avut loc sâmbătă, 13 septembrie, când sistemele de supraveghere au detectat o dronă care a pătruns în aerianul național.

Cronologia unui incident aerian

Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române au decolat la ora 18:05 de la Baza 86 Aeriană Fetești. Scopul misiunii a fost acela de a monitoriza situația aeriană la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești direcționate către infrastructura ucraineană de pe Dunăre.

La doar șapte minute de la decolare, la ora 18:12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. Cetățenii erau avertizați cu privire la „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian” și îndemnați să se adăpostească în locuri sigure, urmând instrucțiunile autorităților. Durata estimată a alarmei a fost de aproximativ 90 de minute.

Unsprezece minute mai târziu, la ora 18:23, cele două aeronave de luptă au detectat și au identificat pozitiv o dronă în spațiul aerian național. Avioanele au interceptat obiectivul și l-au urmărit în mod continuu. Monitorizarea s-a încheiat atunci când aeronava fără pilot a dispărut de pe ecranele radar, în zona situată la aproximativ 20 de kilometri sud-vest de localitatea Chilia Veche.

MApN a accentuat faptul că drona nu a zburat deasupra vreunei zone locuite și, astfel, nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației civile. Sistemele radar ale armatei și aeronavele aflate în aer au continuat să monitorizeze zona pentru a asigura securitatea spațiului aerian național.

Context regional: O zonă sub constantă presiune

Incidentul de sâmbătă se înscrie într-un șir lung de alerte aeriene care au avut loc de-a lungul anului 2025 în nordul Dobrogei, o regiune care a devenit extrem de sensibilă din cauza proximității cu teatrul operațiunilor militare din sudul Ucrainei .

• 📅 9-10 septembrie 2025: Sistemele de supraveghere radar au detectat un grup de drone în zona localității ucrainene Vâlcov, la granița cu România. Au fost ridicate două F-16 pentru misiuni de cercetare și a fost emis RO-Alert.
• 📅 5 septembrie 2025: Un grup de drone a fost detectat în aceeași zonă, la graniță.
• 📅 28 aprilie 2025: Dronele au pătruns temporar în spațiul aerian românesc în zona CA Rosetti, ceea ce a necessitat decolarea a două F-16 românești și a două Eurofighter italiene.

Aceste incidente repetate sunt generate de tactica Rusiei de a ataca cu drone kamikaze de tip iranian Shahed-136 infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre. Aceste aeronave sunt un obiectiv dificil pentru apărarea aeriană: sunt relativ mici, zboară jos și lent, iar construcția lor preponderent din materiale non-metalice le conferă o semnătură radar mică (RCS - Radar Cross-Section), fiind greu de detectat și urmărit de la distanță.

Cum se apără România? Tehnologie și tactici

Apărarea spațiului aerian național împotriva unor astfel de amenințări se bazează pe un sistem multi-strat, care integrează tehnologie avansată și cooperare aliată.

• Rețeaua de radare: România se bazează pe un sistem național de monitorizare a spațiului aerian ce include radare 2D și 3D, atât fixe, cât și mobile. Printre cele mai moderne se numără radarele fixe 3D AN/FPS-117 și cele mobile TPS-77. Pentru a detecta mai bine dronele care zboară la altitudini mici, în zona Deltei Dunării au fost dislocate radare mobile specializate, precum TPS-79 Gap Filler, capabil să scanazeze pe o rază de peste 190 km.
• Sprijinul aliatului NATO: Aliații au contribuit semnificativ la întărirea capabilității de supraveghere. Spania a dislocat un radar tactic cu rază lungă AN/TPS-43M (raza de 450 km), iar Statele Unite vor aduce în 2024 un sistem Sentinel (AN/MPQ-64 F1). De asemenea, NATO a dislocat la Cataloi, Tulcea, un radar 3D Lanza LTR-25, tot cu o rază de acoperire de circa 450 de kilometri.
• Eficiența radarului KuRFS: Unul dintre cele mai eficiente sisteme împotriva dronelor este radarul KuRFS (Ku-band Radio Frequency System), produs de Raytheon. Acesta operează în banda Ku, oferind o rezoluție foarte mare, și este capabil să detecteze și să diferențieze obiecte foarte mici, precum un glonț de 9 mm sau drone mici, chiar și în condiții de aglomerație. KuRFS poate detecta drone de la distanțe mari (peste 15 km pentru cele mai mici modele), oferind apărării timp prețios pentru reacție.

Răspunsul la o alertă aeriană implică o procedură bine stabilită și coordonare între diferite sisteme.
*Sursa: MApN *

Cadrul legal și luarea deciziei

Un aspect crucial în gestionarea astfel de incidente îl constituie cadrul legal. Până recent, România nu avea o legislație adaptată care să permită interceptarea aeronavelor fără pilot pe timp de pace. Abia în 2025 a fost adoptată o lege care stabilește clar măsurile pe care forțele armate le pot lua.

Conform noii reglementări, o aeronavă fără pilot care intră ilegal în spațiul aerian național „poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control”. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că doborârea este ultima soluție, după evaluarea pericolului pentru populația de la sol și a naturii misiunii dronei.

Ordinul de angajare poate fi dat de ministrul Apărării, iar toate acțiunile sunt coordonate cu centrul de comandă NATO, sublinind natura aliată a apărării.

De la detectare la interceptare: Pașii unei misiuni

1. Detectare: Sistemele radar militare, românești și ale aliatului, detectează un obiect neidentificat sau un grup de ținte apropiindu-se de graniță.
2. Alertă și decolare: În funcție de gravitate, se emit alerte. Avioanele de poliție aeriană (de obicei F-16) decolează imediat de la bazele aeriene, precum Baza 86 Fetești sau Baza 57 Mihail Kogălniceanu.
3. Identificare: Avioanele de luptă iau legătura vizuală sau electronică cu ținta, încercând să o identifice și să-i stabilească traseul și intențiile.
4. Evaluare și răspuns: Comanda militară evaluează amenințarea. Dacă ținta intră în spațiul aerian național și este evaluată ca ostilă, se poate solicita aprobarea pentru distrugere. Populația este alertată prin RO-Alert.
5. Interceptare: În funcție de aprobare, avionul sau sistemele de apărare antiaeriană de la sol (cum ar fi cele cu rachete) pot efectua foc de avertisment sau foc de nimicire.

Vigilență continuă pe flancul estic

Interceptarea dronei pe 13 septembrie nu este un incident izolat, ci mai degrabă o ilustrare a realității permanente cu care se confruntă România pe flancul estic al NATO. Este un test continuu pentru apărarea aeriană, care trebuie să echilibreze viteza de reacție, precizia tehnologică și respectarea strictă a protocoalelor pentru a evita orice risc pentru civili.

Cooperarea strânsă cu aliații NATO, modernizarea continuă a sistemelor de radar și dotarea cu echipamente de ultimă generație, cum ar fi sistemele Sentinel, sunt esențiale pentru menținerea siguranței naționale. Așa cum a afirmat ministrul Moșteanu, „România rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești” , iar acest ultim incident dovedește că acest lucru este mai necesar ca niciodată.