Două drone rusești au căzut în Republica Moldova și alte două în România, după un atac masiv asupra Ucrainei. Reacții oficiale de la Chișinău și București

În noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, două drone rusești au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, iar alte două pe teritoriul României, în urma unui atac masiv al Federației Ruse asupra portului ucrainean Reni, situat lângă granița cu România. Evenimentul a declanșat reacții ferme atât la Chișinău, cât și la București, subliniind riscurile regionale și necesitatea consolidării securității.

Incidente în Republica Moldova

1. Ciumai, raionul Taraclia: Prima dronă a explodat pe un teren agricol, izolând zona. Autoritățile moldovene au confirmat că aparține unui model rusesc de tip Geran-2/Shahed, utilizat în atacurile recente. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.
2. Ceadîr-Lunga: A doua dronă a fost descoperită la 1,5 km de oraș, într-o zonă nelocuită. Fragmentele identificate au confirmat originea rusă, iar poliția tehnică a izolat zona pentru investigații suplimentare.

Incidente în România

1. Apropiere de Reni (Ucraina): Prima dronă a căzut la ~1 km de malul stâng al Dunării, la aproximativ 5 km vest de localitatea Reni. Fragmentele au fost recuperate de echipe mixte MApN-SRI-MAI, care au confirmat prezența încărcăturii explozive.
2. Zona sudică a frontierei: A doua dronă a fost găsită la 500 m de malul Dunării, la 5 km sud de Reni. Impactul a avut loc într-o zonă nelocuită, iar probele ridicate includ componente electronice și structurale ale dronei.

Caracteristici tehnice și concluzii preliminare

• Încărcături explozive: Ambele drone din România aveau la bord explozibili care s-au distrus la impactul cu solul. MApN a subliniat că niciuna nu a afectat infrastructură sau zone populate.
• Tipuri de drone: Modelele identificate sunt Geran-1/2 (în România) și Shahed (în Republica Moldova), ambele utilizate în mod recurent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.

Contextul atacului

Incidentul s-a produs în urma unui val masiv de 140 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de 12-13 februarie. Scopul principal a fost infrastructura portuară de la Dunăre, inclusiv terminalurile din Reni, critic pentru exporturile de cereale.

Măsuri ulterioare

• Monitorizare aeriană: România a activat sistemele RO-Alert și a trimis avioane F-16 și Eurofighter pentru patrularea spațiului aerian.
• Colaborare internațională: Probele colectate vor fi analizate în parteneriat cu NATO și UE pentru a consolida dovezile împotriva Rusiei.

Reacții oficiale din Republica Moldova

1. Președintele Maia Sandu a condamnat incidentul, subliniind că „dronele rusești cad în satele noastre, iar noi nu avem capacitățile necesare pentru a ne apăra”. Ea a promis modernizarea Armatei Naționale și consolidarea parteneriatelor europene.
2. Ministerul de Externe a convocat ambasadorul rus, Oleg Ozerov, prezentându-i fragmentele dronelor ca dovezi. Chișinăul a denunțat unilateral acordul cultural cu Rusia din 1998, ceea ce va închide Centrul Cultural Rus.
3. Autoritățile de securitate au izolat zonele afectate și au demarat investigații tehnice. Fragmentele confirmă originea rusă a dronelor, conform analizelor preliminare.

Ambasadorul rus a respins responsabilitatea, susținând că „este prematur să tragem concluzii” și sugerând că inscripțiile de pe drone „pot fi false”.

Reacții și măsuri din România: Solidaritate și acțiuni concrete

1. RO-Alert și intervenția militară: Autoritățile române au emis alerte în județele Tulcea și Galați după ce radarul a detectat o țintă aeriană care a încălcat spațiul național pe o distanță de 1 km, lângă Reni. Un posibil loc de impact a fost semnalat la 10 km est de Galați, dar nu au fost raportate pagube.
2. Avioane de luptă: Patru avioane F-16 românești și două Eurofighter spaniole au decolat de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a monitoriza spațiul aerian.
3. Reacția MAE România: Ministerul de Externe al României a fost mai rezervat de această dată. Contextul geopolitic actual, marcat de incertitudinea creată de discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, a schimbat dinamica diplomatică a multor state europene, inclusiv a României. Deși incidentul din februarie 2025 este mai grav decât cele anterioare (datorită prezenței încărcăturilor explozive și a impactului aproape simultan în două țări), reacția oficială a României pare mai calculată și mai puțin escaladantă, probabil din următoarele motive:

1. Presiunea politică internațională

• Diviunea transatlantică: Negocierile Trump-Putin (desfășurate la scurt timp după realegerea lui Trump în noiembrie 2024) au creat tensiuni în NATO, cu state membre precum Ungaria sau Turcia exprimând scepticism față de sancțiunile anti-ruse. România, ca țară front-liner, evită declarații incendiate care să o izoleze în contextul unei alianțe fracturate.
• Dependența de coordonarea UE: Comisia Europeană a anunțat că va gestiona răspunsul la incidente prin mecanisme unite, ceea ce obligă statele membre să aștepte un cadru comun înainte de a acționa unilateral.

2. Prioritizarea investigațiilor tehnice

Spre deosebire de 2023–2024, când România a protestat imediat după fiecare incident, acum autoritățile (MApN, SRI, DGAM) se concentrează pe:

• Colectarea dovezilor incontestabile (fragmente de drone, date radar, imagini satelit) pentru a evita contestările Rusiei și a consolida poziția NATO.
• Analiza traseelor dronelor pentru a demonsta intenționalitatea încălcării spațiului aerian (e.g., dacă dronele au fost programate să lovească ținte sau au derivat accidental).

3. Strategia de comunicare prudentă

• Evitarea alarmismului: Guvernul român evită să menționeze public detaliile operațiunilor militare sau ale convocărilor diplomatice pentru a nu alimenta panică sau discreditarea de către propaganda rusă.
• Focus pe colaborare: Mesajele oficiale insistă pe cooperarea cu Republica Moldova și Ucraina, nu pe confruntarea directă cu Rusia (e.g., trimiterea de echipamente de supraveghere la Chișinău în loc să se discute despre interceptări militare).

Concluzie: O reacție calibrată, nu pasivă

Rezerva MAE nu reflectă lipsă de fermitate, ci adaptarea la un context internațional extrem de volatil. Este posibil ca România să-și păstreze opțiunile diplomatice deschise până când NATO și UE clarifică poziția comună post-discuțiile Trump-Putin. În paralel, acțiunile tehnico-militare (alertă Patriot, F-16) arată că pregătirea defensivă rămâne maximă.

Consecințe regionale și internaționale

• Închiderea punctului de frontieră: Activitatea punctului Reni-Giurgiulești a fost suspendată temporar, iar angajații evacuați.
• Solidaritate europeană: Comisia Europeană a condamnat incidentul, promițând că va continua alocarea celor 9 milioane de euro promise Republicii Moldova în 2024 și accelerarea fondurilor economice (1,8 miliarde de euro), nu pe alocări suplimentare pentru apărare aeriană.
• Reacția SUA: Nu a emis declarații noi legate de incident, în contextul priorității acordate Ucrainei și incertitudinilor create de negocierile Trump-Putin

Analiză și concluzii

Incidentul evidențiază nu doar vulnerabilitățile Republicii Moldova, ci și presiunea geopolitică crescândă asupra României, țară-cheie în apărarea flancului estic al NATO. Măsurile rapide ale Bucureștiului – de la alertarea populației până la coordonarea cu aliații – demonstrează o pregătire operativă îmbunătățită după multiple incidente similare din ultimul an.

Pe plan diplomatic, România și-a consolidat rolul de mediator regional, oferind sprijin tehnic Chișinăului și facilitând dialogul cu UE și NATO. În contextul escaladărilor recente, colaborarea dintre cele două state devine un pilon esențial pentru stabilitatea zonei Mării Negre.

Surse: Digi24, DefenseRomania, EVZ, Adevărul, Romania Liberă, Veridica, comunicate oficiale ale MApN și MAE România.