Cum vrea Amsterdam să devină un oraș complet circular până în 2050?

Amsterdam și-a stabilit un obiectiv ambițios: să devină un oraș complet circular până în 2050, reducând în același timp utilizareazăcămintelor nou extrase la jumătate până în 2030. Această tranziție nu este doar un experiment ecologic, ci o necesitate urgentă, având în vedere criza globală a deșeurilor și schimbările climatice.

De ce este necesară o economie circulară?

În prezent, omenirea utilizează peste 100 de miliarde de tone de materiale anual – metale, plastic, piatră și alte resurse. Din acestea, doar 30% sunt reciclate sau reintroduse în circuit, iar restul sunt arse sau ajung pe gropile de gunoi. Acest model liniar (extrage-folosește-aruncă) este nesustenabil și contribuie la poluare, defrișări și emisii masive de gaze cu efect de seră.

Economia circulară propune o abordare radical diferită: resursele să fie reutilizate, reparate sau reciclate la infinit, minimizând risipa. Orașele, care consumă 75% din resursele globale și emit 50% din carbon, joacă un rol crucial în această schimbare.

Cum implementează Amsterdam circularitatea?

1. Strategia „Circular Amsterdam 2020-2025”
   • Orașul a identificat trei sectoare-cheie: construcții, alimente și bunuri de larg consum.
   • În construcții, materialele din demolări sunt refolosite în noi proiecte, iar clădirile sunt proiectate pentru a fi demontabile și refolosibile.
   • În sectorul alimentar, supermarketurile reduc ambalajele, iar resturile organice sunt transformate în compost sau biogaz.
2. Proiectul „Stadshaven” – un cartier circular
   • Un fost port industrial este transformat într-un cartier sustenabil, unde:
     • Energia provine din surse regenerabile.
     • Apa de ploaie este colectată și filtrată pentru uz casnic.
     • Locuitorii închiriază mobilă în loc să o cumpere, reducând consumul.
3. Platforma „Amsterdam Circular”
   • Un hub online unde companii, autorități și cetățeni pot schimba resurse, de la lemn rezidual la echipamente de birou.
4. Avantaje pentru afaceri
   • Start-up-urile care promovează reciclarea sau upcycling-ul primesc finanțare și spațiu de lucru.
   • Magazinele de second-hand sunt sponsorizate pentru a se reduce astfel consumul de haine noi.

Ce lecții pot învăța alte orașe?

• Colaborarea este cheia – Autoritățile, companiile și cetățenii trebuie să lucreze împreună.
• Innovarea în legislație – Amsterdam a introdus taxe mai mari pe depozitarea deșeurilor, stimulând reciclarea.
• Educația publică – Cetățenii sunt încurajați să repare, să împrumute și să recicleze prin campanii constante.

Provocări și viitor

Tranziția nu este ușoară – unele industrii rezistă schimbării din cauza costurilor, iar infrastructura de reciclare trebuie îmbunătățită. Totuși, Amsterdam demonstrează că, prin planificare și inovație, un viitor fără risipă este posibil. Dacă reușește, acest model ar putea inspira orașe din întreaga lume să urmeze același drum.

În final, circularitatea nu este doar un vis ecologist – este o necesitate economică și ambientală, iar Amsterdam ar putea fi unul dintre pionierii acestei revoluții.