Cooperare regională: Trenul Kiev–București intră în fază de test, iar limba română devine sărbătoare oficială în Ucraina

Într-un pas semnificativ pentru conectivitatea europeană, un tren de test a pornit vineri din Kiev spre București, traversând Republica Moldova. Anunțat de ministrul român de externe, Oana Țoiu, în cadrul unei întâlniri trilaterale la Cernăuți cu omologii ucrainean și moldovean, proiectul marchează prima conexiune feroviară directă dintre capitalele Ucrainei și României. Cursa inaugurală, fără pasageri și compusă din două vagoane, urmează să stabilească parametrii tehnici și logistici înainte de lansarea în regim regulat.

O rută strategică pentru Europa de Est
Traseul Kiev – Chișinău – București va oferi o alternativă vitală la rutele de transport tradiționale, facilitând atât mobilitatea cetățenilor, cât și fluxurile comerciale între cele trei state. Ministrul Țoiu a evidențiat eforturile comune ale companiilor feroviare naționale: „Se vor bucura cetățenii țărilor noastre de această nouă rută. Felicităm toate cele trei echipe care au lucrat la acest succes”. Implementarea liniei va spori reziliența infrastructurii regionale, în contextul disruptiilor cauzate de războiul din Ucraina.

Noul pod peste Tisa: Un angajament urgent
Țoiu a subliniat și accelerarea lucrărilor la podul Sighetu Marmației – Bila Țerkva, cu termen limită până pe 15 decembrie 2024. Construcția, suspendată după invazia rusă, este considerată esențială pentru reluarea traficului rutier și feroviar între țări. „Ne asumăm angajamentul comun de a finaliza acest proiect. El va contribui semnificativ la conexiunile logistice și dezvoltarea economică a regiunii”, a declarat ministrul.

Limba română, recunoscută oficial în Ucraina
În paralel cu proiectele de infrastructură, parteneriatul bilateral înregistrează un progres cultural istoric: Ucraina va include Ziua Limbii Române în calendarul său oficial de sărbători, cu activități programate anual pe 31 august. Decizia, salutată de București, reflectă prezența unei comunități românești substanțiale în Ucraina – peste 180.000 de vorbitori de română, concentrați în nordul Bucovinei, inclusiv regiunea Cernăuți.

During my official visit to Cernăuți, I had constructive and substantive trilateral political consultations with my colleagues, Foreign Ministers 🇺🇦 @andrii_sybiha and 🇲🇩 @MihaiPopsoi.
Thank you, Minister Andrii Sybiha, for hosting the fourth trilateral meeting 🇷🇴-🇲🇩-🇺🇦 in… pic.twitter.com/WgVeozjzqB

— Toiu Oana (@oana_toiu) August 8, 2025

Dialog cu comunitatea românească și protecția drepturilor
În cadrul vizitei, Țoiu s-a întâlnit cu reprezentanți ai minorității românești, reafirmând sprijinul României pentru promovarea drepturilor lor lingvistice și culturale. Discuțiile cu Ruslan Ștefanciuc, președintele Radei Supreme a Ucrainei, au abordat necesitatea unor mecanisme consolidate pentru protejarea identității etnice. Ministrul a propus reciprocitate: „Sperăm la un parcurs lin în această direcție, în oglindă cu Ziua Limbii Ucrainene în România”.

Context regional și perspective
Reuniunea de la Cernăuți a fost și o oportunitate de a coordena răspunsuri la provocările generate de agresiunea rusă, în special în domeniile energiei, securității alimentare și gestionării refugiaților. Relansarea proiectelor de interconectare (feroviară, rutieră, energetică) subliniază rolul României, Ucrainei și R. Moldova ca un „coridor de solidaritate” european.

Semnificații simbolice
Recunoașterea oficială a limbii române în Ucraina (limbă protejată de Constituția ucraineană în comunitățile compacte) și trenul Kiev-București – primul din istorie care leagă direct cele două capitale – trimit un mesaj unitar: cooperarea în Europa de Est depășește granițele geopolitice, construind punți atât literale, cât și umane.