Concedieri colective în Caraș-Severin: Peste 300 de angajați afectați de restructurări în trei firme

În ultima lună, trei companii din județul Caraș-Severin au anunțat proceduri de concediere colectivă, care vor afecta 304 angajați până în iulie. Potrivit datelor transmise de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), măsurile se înscriu într-un proces de restructurare și relocare a producției, cu impact major asupra pieței locale a muncii.

Context global și local: De la relocări la stagnare economică

Pe plan global, decizia Sumitomo Electric Bordnetze de a muta producția în Maroc și Tunisia reflectă o tendință rampantă în industria manufacturieră: migrația către țări cu costuri de muncă semnificativ mai mici. Această dinamică, amplificată de presiunile competitive și reducerea profiturilor, a afectat în ultimii ani mai multe regiuni industriale din Europa de Est, inclusiv România.

La nivel local, Caraș-Severin, deși unul dintre cele mai mari și mai bogate județe ale țării ca resurse naturale (păduri, hidroenergie, potențial turistic), rămâne blocat într-un paradox: deși posedă avantaje geostrategice (apropiere de Dunăre și piețele vestice), economia sa a rămas dependentă de sectoare tradiționale, expuse riscurilor de relocare și automatizare. Industria grea, moștenită din perioada comunistă, nu a fost înlocuită cu investiții în tehnologie sau servicii, iar lipsta unor politici coezive de atragere a investitorilor a menținut județul în umbra celorlalte regiuni dezvoltate.

Probleme perene ale județului: Potențial neexploatat și administrare deficitara

Caraș-Severin este un caz emblematic al unui teritoriu cu resurse enorme, dar gestionate fragmentar. Cu o suprafață de peste 8.500 km² și o poziție geografică privilegiată, județul a rămas codaș în clasamentele ocupării forței de muncă, cu un șomaj persistent de-a lungul deceniilor. Datele Eurostat arată că, în ultimii 10 ani, rata ocupării a fost constant sub media națională, iar PIB-ul pe cap de locuitor a stagnat.

De ce? Experții invocă o combinație toxică:

1. Lipsa unei viziuni strategice: Autoritățile nu au reușit să capitalizeze pe potențialul hidroenergetic sau turistic, iar zonele industriale abandonate nu au fost reconvertite.
2. Birocrație și corupție: Proiecte finanțate din fonduri UE au fost blocate sau implementate superficial, iar infrastructura (drumuri, internet de mare viteză) rămâne subdezvoltată.
3. Exodul tinerilor: Peste 40% dintre absolvenții universitari pleacă în alte județe sau în străinătate, lăsând în urmă o populație îmbătrânită și o forță de muncă necalificată.

„Aceste concedieri nu sunt un accident, ci simptomul unei boli cronice: incapacitatea administrației de a crea un mediu economic atractiv. Județul trăiește din inerția industriei comuniste, dar fără investiții în educație, inovare sau atragerea de fonduri europene, va continua să piardă locuri de muncă”, comentează un economist local care preferă anonimitatea.

Detalii despre firmele implicate

Cel mai semnificativ număr de concedieri provine de la Sumitomo Electric Bordnetze din Buchin, care va disponibiliza 239 de angajați până în iunie. Compania, parte a unui grup multinațional, a ales să mute producția în Nordul Africei, unde costurile salariale sunt de 3-4 ori mai mici. Angajații vor primi între 3 și 10 salarii compensatorii.

În sectorul prelucrării lemnului, 24 de salariați vor fi afectați, iar Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice (UCMH) va reduce 41 de posturi. Aceste două cazuri ilustrează fragilitatea economiei locale: industria lemnului, deși beneficiază de resurse locale, nu a fost modernizată, iar UCMH, odată un gigant al energiei hidraulice, a rămas blocată în tehnologii depășite.

Ce se poate face? Speranțe și limite ale măsurilor AJOFM

AJOFM oferă servicii de preconcediere, inclusiv cursuri de recalificare și orientare către posturi vacante. Totuși, eficacitatea acestor programe este limitată: în județ există doar 150 de joburi disponibile (majorate în construcții și agricultură), iar reconversia profesională necesită timp și fonduri. „Fără parteneriate cu companii care să angajeze, vom avea doar o soluție temporară”, recunoaște un reprezentant AJOFM.

O criză care cere schimbări sistemice

Caraș-Severin are nevoie urgentă de o strategie care să transforme resursele în oportunități reale: investiții în energie verde, turism ecologic și infrastructură digitală. Fără reforme administrative și transparență, județul va rămâne un paradox: un colos cu picioare de lut, unde promisiunile de dezvoltare se ciocnesc mereu de realitatea șomajului și a exodului.