Cluj-Napoca, pe harta arhitecturii mondiale: Proiectul de revitalizare a Someșului devine model pentru orașele cu râuri din România

Orașul Cluj-Napoca a câștigat recunoaștere internațională datorită proiectului de transformare a malurilor Someșului, un efort care a readus viața pe 15 km de peisaj urban. Publicația de prestigiu ArchDaily a evidențiat acest proiect ca un exemplu de excelență în arhitectură și planificare urbană, transformând Clujul într-un punct de referință global. Dar ce îl face atât de special, și cum ar putea fi acest model replicat în orașe precum Timișoara, Iași sau Craiova?

De la vis la realitate: Regenerarea Someșului

Proiectul, lansat în 2017 printr-un concurs internațional de arhitectură, a fost câștigat de studioul spaniol PRÁCTICA, renumit pentru abordări inovatoare în design urban. Finanțat prin Fonduri Europene (circa 30 de milioane de euro), inițiativa a urmărit nu doar îmbunătățirea estetică, ci și restabilirea echilibrului ecologic. Printre obiective au fost:

• Renaturalizarea zonelor de mal, cu plante autohtone care reduc riscul inundațiilor și atrag fauna locală.
• Conexiuni urbane prin piste de biciclete, alei pietonale și patru poduri noi ce leagă cartiere izolate.
• Spații multifuncionale: amfiteatre în aer liber, terenuri de sport și zone de recreere pentru toate vârstele.

Rezultatul? Un coridor verde vibrant, care a crescut calitatea vieții locuitorilor și a atras turiști pasionați de natură și arhitectură.

Lecții pentru alte orașe românești

Proiectul din Cluj demonstrează că revitalizarea râurilor urbane nu este doar un lux, ci o necesitate ecologică și socială. Pentru a replica acest succes, municipiile trebuie să ia în calcul:

1. Viziune pe termen lung: Planuri integrate care combină infrastructură, ecologie și nevoile comunității.
2. Fonduri europene: Accesarea programelor precum PNRR sau POIM, cu proiecte bine structurate.
3. Colaborare transdisciplinară: Involvarea arhitecților, ecologiștilor și societății civile în procesul de decizie.
4. Educație civică: Campanii care să stimuleze responsabilitatea locuitorilor în protejarea spațiului regenerat.

Cine sunt următorii?

Mai multe municipii din România au deja râuri cu potențial neexploatat:

• Timișoara (râul Bega), cu istoria sa industrială, ar putea transforma malurile în hub-uri culturale.
• Iași (râul Bahlui), unde deja există inițiative fragmentare, ar beneficia de un plan unitar.
• Brașov (râul Tâmpa), într-un cadru natural unic, ar putea crea o sinergie între munți și zone riverane.
• Craiova (Jiu) și Oradea (Crișul Repede) au deja proiecte pilot ce necesită extindere.

De ce este crucial să acționăm?

Pe lângă beneficii ecologice (reducerea poluării, combaterea efectelor schimbărilor climatice), astfel de proiecte stimulează economia locală prin turism și creșterea valorii proprietăților. În plus, spațiile verzi urbane contribuie la reducerea stresului și sporesc coeziunea socială, conform studiilor WHO.

Clujul a demonstrat că, cu resurse și voință politică, râurile uitate pot redeveni artere ale comunității. Acum, provocarea este ca acest model să inspire un val de transformări în întreaga țară, transformând România într-un exemplu european de urbanism regenerativ.

• PROIECT: regenerarea și renaturalizarea malurilor râului Someș; 
• AMPLASAMENT: Cluj-Napoca; 
• SUPRAFAȚA TERENULUI: 332 137 mp; 
• ARHITECTURĂ: PRÁCTICA – Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramón Sierra; ECHIPA: Blanca Amorós, Raúl Brito, Cesia Campos, Amanda Castellano, Gonzalo Cortes, Santiago Estepa, Daniel García, Elisabetta Gravina, Ivan Iglesias, Andrea Navarro, Francisca Rocuant, Alonso Rosa, Costan Svinti, Sofía Valdivia, Banika Vijay, Beatriz Whithman; 
• ARHITECȚI LOCALI: planwerk; 
• INGINERI: Aqua Prociv Proiect, Costin și Vlad Birou de Proiectare, EuroBB Energy; 
• AMENAJARE PEISAGERĂ: Landlab;

Foto: Malurile Someșului, Cluj-Napoca / Sursa: Primăria Cluj-Napoca