Cererea României de prelungire a PNRR cu 18 luni a fost aprobată în comisii de PE. Urmează votul decisiv al Parlamentului European pentru aprobare finală

Într-un pas semnificativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), comisiile pentru Bugete și Afaceri Economice ale Parlamentului European au aprobat marți, 20 mai 2025, un raport care cere prelungirea cu 18 luni a proiectelor mature din PNRR-urile statelor membre, inclusiv cel al României. Decizia reprezintă o victorie majoră pentru eforturile României de a absorbi fondurile europene, în contextul unor întârzieri semnificative și al unei crize politice interne.

Contextul aprobării: De ce este necesară prelungirea?

România a primit până acum doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate prin PNRR, echivalentul a aproximativ 33% din sumă. Acest procentaj este sub media UE (47,4%), iar termenul limită inițial (mid-2026) se apropie rapid. Factorii care au contribuit la întârzieri includ:

1. Probleme administrative și politice: Criza guvernamentală din mai 2025, care a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu și la amânarea negocierilor cu Comisia Europeană privind revizuirea PNRR-ului.
2. Complexitatea proiectelor: Doar 3 din 8 cereri de plată au fost trimise până acum, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea etapelor legate de reforme și investiții.
3. Contextul geopolitic: Creșterea costurilor materiale și a incertitudinilor economice a necesitat flexibilitate suplimentară.

Ce prevede raportul aprobat în comisii?

Raportul, coordonat de europarlamentarii Victor Negrescu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), include măsuri concrete pentru a sprijini statele membre:

1. Prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature (deja începute și cu șanse reale de finalizare).
2. Flexibilitate financiară: Transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare europene (ex: Fonduri de Coheziune).
3. Acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, partenerii sociali și societatea civilă.
4. Protejarea fondurilor: Măsuri anti-fraudă și norme clare de implementare.
5. Prioritizarea educației, culturii și tehnologiilor verzi .

Votul din comisii a fost clar: 63 de voturi pentru, 12 împotrivă, 6 abțineri.

Următorii pași: De la Strasbourg la aprobarea finală

Decizia comisiilor nu este definitivă. Urmează:

1. Votul în plenul Parlamentului European la Strasbourg, programat în următoarele săptămâni.
2. Aprobarea de către statele membre UE: Propunerea trebuie adoptată în Consiliul European, unde fiecare țară are drept de veto.
3. Negocieri cu Comisia Europeană: România va trebui să demonstreze că proiectele prelungite sunt viabile și aliniate la obiectivele UE.

Siegfried Mureșan a subliniat: „Este esențial ca fondurile neutilizate să fie redirecționate către priorități precum economia verde sau apărarea europeană, nu să fie pierdute” .

Perspective și provocări pentru România

O prelungire ar oferi României un „respiro” necesar, dar nu garantează succesul. Printre riscuri se numără:

• Capacitatea administrativă limitată: Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu are resurse reduse pentru a negocia și implementa reformele.
• Condiții suplimentare: Comisia Europeană poate cere ajustări ale planurilor în schimbul flexibilității.
• Presiunea timpului: Chiar și cu 18 luni în plus, România va trebui să accelereze absorbția fondurilor.

O șansă critică, dar nu un succes garantat

Aprobarea preliminară în comisii marchează un progres major, însă drumul către prelungirea efectivă a PNRR-ului rămâne complex. Pentru România, această măsură reprezintă ultima oportunitate de a evita pierderea a zeci de miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii, sistemului de sănătate și tranziției verzi. Totul depinde acum de votul din Strasbourg și de capacitatea guvernului de a transformară această șansă în realitate.

Pentru detalii suplimentare, consultați sursele oficiale ale Parlamentului European și rapoartele de monitorizare ale PNRR.