Cei 28.600 pe care i-am pierdut înainte de start: Criza nevăzută a Bacalaureatului 2025
Oglinda cifrelor nu minte niciodată. Iar în acest an, ea reflectă o siluetă tot mai subțire a educației din România: 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris la Bacalaureat. Cel mai mic număr din ultimii două decenii. O scădere atât de abruptă, încât devine greu de citit fără o clipă de reculegere. Dar adevăratul șoc nu stă în cei prezenți, ci în cei 28.600 de absenți — un sfert dintre cei care au început clasa a XII-a în septembrie. Unde au dispărut cei 28.600? Și mai ales, de ce?
Oglinda cifrelor: O istorie a contracției
Doar cu trei ani în urmă, în 2022, numărul candidaților din promoția curentă era de 111.327. În 2020, anul pandemiei, 123.821. Mergem și mai departe: în 2008, România avea 209.493 de elevi la Bacalaureat. Astăzi, numărul a scăzut la jumătate. Nu e vorba doar de o tendință demografică, ci de un colaps concentric: scăderea este cu 20.000 de elevi față de 2024 și aproape 30.000 față de perioada prepandemică.
Tabel comparativ: Evoluția înscrierilor (promoția curentă)
| An | Număr elevi | Diferență f. de 2025 |
|---|---|---|
| 2025 | 94.400 | - |
| 2024 | 119.042 | ▼ 24.642 |
| 2020 | 123.821 | ▼ 29.421 |
| 2008 | 209.493 | ▼ 115.093 |
Unde s-au pierdut cei 28.600? Abandon sau excludere?
Ministerul Educației anunța în martie că peste 123.000 de elevi participaseră la simulările de Bacalaureat. Unde sunt acum cei 28.600? Două ipoteze se conturează:
- Abandonul școlar — tăcut, progresiv, înregistrat doar ca "absent" în statistici.
- Nepromovarea — eșecul sistemului de a pregăti elevii pentru examen.
Procentul de 23,25% nu e doar un indicator. E simptomul unei boli sistematice: în 2022, rata abandonului fusese de 26,49%, iar în 2021 ajunsese la 34,1%.
Generația experiment: Copiii reformelor ratate
Acești elevi sunt primii care au parcurs întregul ciclu educațional post-reformă 2012: au făcut clasa pregătitoare ("clasa 0"), au mers la gimnaziu fără manuale la timp și fără profesori pregătiți pentru curriculumul nou. Apoi, pandemia. Un comentariu pe Facebook sintetizează tragedia: "Ei sunt generația crescută printre crize: pandemie, lipsa profesorilor, școli închise".
"Prima generație a proiectului clasa 0. Fără cărți, cu multiple modificări ale sistemului..." — Török Emese Tünde, părinte
Și totuși, le cerem să deschidă ușa spre adulție cu o cheie pe care mulți n-au primit-o.
Semnalele sistematice pe care le ignorăm
- Școala vs. Meditațiile:
Un alt părinte remarcă: "După 8 ore pierdute [la școală], ajungi acasă obosit și începi de la 0 cu meditațiile". Școala și-a pierdut rolul central în pregătirea pentru viață — sau cel puțin pentru Bac. - Credibilitatea examenului:
Ritualul Bacalaureatului pare tot mai detașat de realitatea pieței muncii sau a cerințelor universitare. Când un sfert dintre elevi aleg să nu participe, e semnul unei rupturi între efort și recunoaștere.
Ce rămâne după un sfert gol
Criza nu e doar a sistemului educațional, ci a încrederii sociale. Cei 28.600 de absenți nu sunt doar "păgubiți statistici". Sunt tineri care intră pe piata muncii fără diploma de Bacalaureat — într-o lume unde ea e adesea văzută ca un minim obligatoriu.
Dar mai important: această generatie ne învață ceva esențial. Reziliența lor, crescută în haosul reformelor și incertitudinea pandemiei, e un semnal de alarma și o invitație la responsabilitate colectivă. Laura Florina Danciu o spune clar: "Să-i numești pe copiii care dau BAC-ul în 2025 «proști» sau «analfabeți funcționali» înseamnă să închizi ochii la tot ce au îndurat în tăcere".
Examenul de Bacalaureat 2025 a început cu probe scrise în 447 de centre. Dar adevărata probă o dăm noi toți: cum răspundem la dispariția acestui sfert.
Comments ()