CCR interzice transparența averilor demnitarilor: Un pas îngrijorător înapoi în lupta anticorupție?

O decizie seismică a Curții Constituționale a României (CCR), luată joi, a declanșat valuri de protest și avertismente grave privind viitorul luptei anticorupție. CCR a decis că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor nu mai trebuie să includă bunurile soților și copiilor minori, iar publicarea acestor declarații devine inconstitucională. Decizia, definitivă și obligatorie, anulează articole cheie din Legea 176/2010 a Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Reacția ANI: Un pericol pentru angajamentele internaționale ale României

Agenția Națională de Integritate a reacționat imediat, avertizând că această decizie "poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani". Într-un comunicat dur, ANI a evidențiat consecințe potențial catastrofale:

1. Violarea Convenției ONU împotriva Corupției (UNCAC): Articolul 8 alineatul (5) obligă statele să implementeze sisteme de declarare a averilor pentru a preveni conflictele de interese. Decizia CCR subminează acest angajament fundamental.
2. Amenințarea aderării la OCDE: Foaia de parcurs pentru aderare evidențiază "consolidarea guvernanței, integritatea și combaterea corupției" ca domenii esențiale. CCR riscă să saboteze ani de progres.
3. Anularea progreselor recunoscute de GRECO: Rapoartele recente ale Grupului de State împotriva Corupției (al Consiliului Europei) laudau sistemul românesc ca fiind "exemplar" și "solid". Aceste realizări sunt acum periclitate.
4. Impact negativ asupra Raportului UE privind Statul de Drept: Transparența averilor este un pilon al evaluării europene. Decizia slăbește poziția României.

ANI a publicat peste 12 milioane de declarații pe baza articolelor tocmai abrogate (Art. 6 alin. (1) lit. d) și Art. 12 alin. (6)). Portalul instituției, un instrument vital de control public, este acum în mare pericol.

Argumentul CCR și contraargumentul ANI (cu sprijin CEDO)

CCR a motivat decizia prin necesitatea de a proteja dreptul la viață privată și de familie (Art. 26 din Constituție). ANI contrazice acest punct de vedere, invocând jurisprudența fermă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO):

• Cauza Wypych împotriva Poloniei (2005): CEDO a respins plângerea unui consilier local care refuza să-și declare averea. Curtea a afirmat că publicarea declarațiilor (cu anonimizare adecvată) este o ingerință justificată în dreptul la viață privată, necesară pentru transparența în viața publică. Obligația de a include bunurile soțului este rezonabilă pentru a preveni ascunderea averilor.
• Cauza Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei: CEDO a stabilit că limitele vieții private sunt mai largi pentru personalitățile publice, iar publicul are dreptul la informații despre ele.
• ANI subliniază că declarațiile erau deja publicate cu anonimizare (adresă exactă a imobilelor ascunsă, CNP ascuns, semnătură ascunsă), echilibrând transparența și protecția datelor. Prelucrarea se baza pe temeiuri legale (Art. 6 GDPR: obligație legală și interes public).

Reacții publice și politice: Proteste și promisiuni de reformă

Decizia a stârnit imediat reacții puternice:

• Protest în Sibiu: Grupul civic "Vă vedem din Sibiu" – celebru pentru protestul mut de 669 de zile împotriva OUG 13 – a anunțat revenirea în Piața Mare. Ei numesc decizia CCR "o nouă Ordonanță 13" și un "pas înapoi". Protestul este programat să înceapă în scurt timp.
• Poziția lui Cristi Dănileț: Fostul judecător și deputat a reacționat tranșant:"Decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere este o catastrofă pentru statul de drept. Nu există niciun argument legal solid pentru a ascunde averile demnitarilor și ale familiilor lor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în multiple sentințe că transparența este esențială în combaterea corupției și că dreptul la viață privată nu poate fi invocat pentru a ascunde potențiale conflicte de interese sau averi ilicite. Această decizie subminează 20 de ani de eforturi anti-corupție și aruncă o umbră gravă asupra angajamentelor României față de UE și OCDE. Este o înfrângere pentru cetățeanul de rând și un câștig pentru cei care trăiesc în opacitate." Dănileț a subliniat că Parlamentul are acum "o răspundere morală și constituțională urgentă" de a reglementa transparența averilor în conformitate cu standardele internaționale.
• Poziția USR: Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a recunoscut că legea ANI va trebui rescrisă de Parlament după analizarea motivării CCR. Totuși, Fritz a criticat și ANI, acuzând-o de aplicare "partinică" a legii și transformând declarațiile într-un "pistol cu apă". El a menționat "averi colosale" nedeclare și a cerut o reformă a ANI cu instrumente automate de verificare și conducere "de oameni cinstiți". "Lupta anticorupție nu s-a terminat", a insistat Fritz.

Un viitor incert pentru transparență

Decizia CCR reprezintă o schimbare radicală în peisajul transparenței în România. Pe când ANI și societatea civilă văd un grav pas înapoi ce periclitează lupta anticorupție și reputația internațională a țării, CCR invocă protecția drepturilor fundamentale.

Parlamentul este acum pus în fața unei sarcini urgente: să redeseneze cadrul legal pentru declarațiile de avere și interese în așa fel încât să reconcilieze – dacă este posibil – transparența necesară în viața publică cu dreptul la viață privată, respectându-și în același timp angajamentele internaționale ferme. Succesul sau eșecul acestei realinieri va avea repercusiuni profunde asupra capacității României de a combate corupția în funcția publică.