Caraș Severin, din nou într-un top al rușinii: Cum afectează nepăsarea administrativă gestionarea deșeurilor în România

Obligația de a raporta și povestea datelor

În România, gestionarea deșeurilor este un pilon al protecției mediului, iar depunerea anuală a declarației privind gestionarea deșeurilor municipale la Fondul pentru Mediu (AFM) nu este doar o formalitate, ci o obligație legală esențială. Această declarație stă la baza calculului taxei pentru deșeuri și asigură transparența în gestionarea unui flux deșeuri care afectează direct sănătatea publică și calitatea mediului. Neîndeplinirea acestei obligații reprezintă un pericol semnificativ, deoarece subminează eforturile naționale de a atinge obiectivele de reciclare și economie circulară.

Platforma #CumStăm, un proiect de vizualizare a datelor marca ECOTECA, aduce în prim-plan o analiză alarmantă: ponderea unităților administrativ-teritoriale (UAT) care nu au depus această declarație anuală pentru anul 2024. Datele, provenite de la AFM, sunt vizualizate pe județe și prezintă o fotografie neuniformă a țării, cu zone de excelentă și zone cu grave deficiențe în transparență și conformitate administrativă.

Acest articol analizează datele, explorează cauzele posibile și propune soluții pentru a remedia această situație.

I. Harta neconformității: O imagine pe județe

Datele agregate de platforma #CumStăm oferă o perspectivă geografică clară asupra problemei. Analiza pe județe arată o disproporție majoră între regiuni.

Top 5 județe cu cele mai mari ponderi ale UAT-urilor neconforme:

1. Olt – 16,96%
2. Giurgiu – 14,81%
3. Ialomița – 13,64%
4. Caraș-Severin – 12,73%
5. Gorj – 11,43%

Această concentrare geografică în sud și sud-vest a țării indică posibile probleme sistemice la nivel de administrație publică locală, lipsă de resurse umane sau tehnice, sau o subestimare gravă a importanței acestui raportări.

Pe de altă parte, există și povești de succes:

Top 5 județe cu cele mai mici ponderi (UAT-uri conforme):

1. Sălaj – 0% (toate UAT-urile au raportat)
2. Neamț – 0%
3. București – 0%
4. Suceava – 0,88%
5. Argeș – 0,98%

Faptul că Bucureștiul, cel mai mare și complex municipiu din țară, a reușit să raporteze pentru toate sectoarele sale, demonstrează că există capacitate administrativă și soluții tehnice pentru a atinge acest obiectiv. De asemenea, performanța consistentă a unor județe ca Sălaj și Neamț servește ca model de bune practici pentru restul țării.

Tabel 1: Clasamentul județelor după ponderea UAT-urilor neconforme

II. De ce este atât de importantă această declarație?

Declarația anuală privind gestionarea deșeurilor municipale nu este doar un document birocratic. Ea are implicații directe și cruciale:

• Baza de calcul a taxei: Fondul pentru Mediu folosește datele din declarații pentru a calcula taxa pe deșeuri pe care fiecare UAT trebuie să o plătească. Date incomplete sau absente duc la o planificare financiară defectuoasă și la subfinanțarea reală a serviciilor de gestionare a deșeuri.
• Planificarea politicilor publice: Autoritățile centrale utilizează aceste date agregate pentru a înțelege fluxurile naționale de deșeuri, a identifica zonele problematice și a aloca fonduri europene în mod eficient pentru infrastructuri de reciclare sau compostare.
• Transparență și responsabilizare: Raportarea corectă este o formă de transparență față de cetățeni, care au dreptul să știe cum sunt gestionate deșeurile generate de ei și ce cantități se reciclează cu adevărat.
• Atragerea de fonduri: O administrație care își îndeplinește obligațiile de raportare este privită cu mai multă încredere de către investitorii în infrastructură și este pregătită să absoarbă fonduri UE pentru economie circulară.

III. Cauzele posibile ale unei astfel de neconformități

Nepredarea declarației poate avea multiple explicații, care adesea se suprapun:

1. Lipsa personalului specializat: Multe primării, în special din mediul rural, funcționează cu un număr redus de personal, care este suprasolicitat și poate să nu aibă expertiza necesară pentru a completa corect declarația.
2. Fragilitatea sistemelor de colectare a datelor: UAT-urile se bazează pe operatorii de servicii de salubritate pentru date. Dacă aceștia nu raportează la rândul lor cantitățile exacte, primăria nu poate genera un raport corect.
3. Conștientizare redusă: Există încă o subestimare a riscurilor asociate nerespectării acestei obligații, atât în ceea ce privește amenzile, cât și impactul asupra mediului.
4. Probleme tehnice și de comunicare: Accesul la internet, digitalizarea redusă sau chiar neînțelegeri în interpretarea cerințelor legale pot bloca procesul.
5. Aspecte financiare: Unele UAT-uri ar putea evita raportarea pentru a ascunde o gestiune deficitară sau subdimensioarea deșeurilor reale, întrucât taxa se calculează pe baza cantităților declarate.

IV. Soluții și recomandări pentru îmbunătățirea raportării

Îmbunătățirea ratei de conformitate necesită o abordare pe mai multe fronturi:

• Suport și instruire pentru autorități: AFM, împreună cu asociațiile de specialitate (cum ar fi ECOTECA), ar putea organiza workshopuri și webinare regulate pentru personalul din primării, explicând pas cu pas cum se completează declarația și răspunzând la întrebări specifice.
• Digitalizarea și simplificarea procesului: Dezvoltarea unei platforme unice, ușor de utilizat, cu câmpuri precompletate și ghidaje automate, ar reduce enorm presiunea asupra administratorilor publici.
• Sancțiuni clare și eficiente: Aplicarea consecventă a unor sancțiuni financiare (amenzi) pentru neîndeplinirea obligației de raportare, așa cum prevede Legea 211/2011, este esențială pentru a crea un stimulent negativ puternic.
• Promovarea beneficiilor: Este vital să se evidențieze nu doar obligativitatea, ci și beneficiile unei raportări corecte: acces mai ușor la fonduri, imagine pozitivă, planificare mai bună a bugetului local.
• Implicarea societății civile: Platforme independente de monitorizare a datelor, precum #CumStăm, joacă un rol crucial în a face aceste informații accesibile publicului larg, crescând astfel presiunea asupra autorităților să fie transparente.

Raportarea corectă - primul pas spre un mediu mai sănătos

Raportarea la Fondul pentru Mediu este mai mult decât birocrație; este prima verigă a unui sistem de gestionare a deșeuri integrat și sustenabil. Județele care nu își depun declarațiile nu doar că încalcă legea, ci își sabotează propriile șanse de a dezvolta infrastructuri moderne de reciclare și de a atrage fonduri pentru acest scop.

Performanța remarcabilă a unor județe precum Sălaj, Neamț sau București demonstrează că se poate. Este nevoie acum de o cooperare puternică între autoritățile centrale, administrațiile locale, operatorii de salubritate și organizațiile de expertiză (ca ECOTECA) pentru a transfera cunoștințele și a uniformiza performanța în toată țara. Numai astfel putem avea o viziune reală asupra gestionării deșeurilor în România și putem acționa eficient pentru a o îmbunătăți.

Acest articol a fost realizat pe baza datelor disponibilizate pe platforma #CumStăm, un proiect al Asociației ECOTECA care are ca scop digitalizarea și vizualizarea indicatorilor de mediu pentru o mai bună transparență și luare a deciziilor. Pentru a sprijini acest proiect, vă invităm să vizitați ecoteca.ro/contact.

Sursa datelor: Fondul pentru Mediu (AFM)
Analiză și vizualizare: #CumStăm / ECOTECA