Când eficiența întâlnește ecologia: Cum a construit Elveția un pasaj pentru animale în doar șase nopți

În timp ce multe țări se luptă cu proiectele de infrastructură întârziate și șantiere cu ritm lent, Elveția își demonstrează poziția de lider european în inginerie civilă. Recent, autoritățile elvețiene au transformat o operațiune aparent simplă — construcția unui pod peste autostrada A1 — într-un spectacol de eficiență și respect pentru mediu. Scopul? Să permită animalelor sălbatice să traverseze autostrada în siguranță, fără a perturba traficul sau habitatul natural.

De ce un pod pentru animale?

Pe tronsonul A1 din apropiere de Solothurn, autostrada fragmenta un coridor ecologic vital. Animale precum cerbii, vulpile sau jderii erau forțate să înfrunte pericolul traficului sau să rămână izolate. Soluția a fost un pod arcuit din lemn, material ales nu doar pentru durabilitate, ci și pentru a se integra perfect în peisaj. Lemnul oferă izolare fonică, reducând stresul animalelor, iar designul arcuit amintește de un pod natural peste o vale.

Logistica de ultimă oră: 6 nopți, 60 de tone de lemn, fără ambuteiaje

Aici intervine geniul elvețian. Conștienți de impactul lucrărilor pe autostrăzi, inginerii au permis închiderea tronsonului doar între 23:00 și 05:00. În acest interval de 6 ore, o orchestră de macarale, camioane și echipe specializate a acționat cu sincronizare de ceas:

• Structura podului: 10 arce din lemn de brad, fiecare având 38 m lungime, 3 m înălțime și cântărind 20 de tone.
• Transportul: Bârnele au fost prelucrate la Rapperswil (la 20 km distanță), încărcate cu o macara mobilă pe remorci speciale, apoi transportate noaptea.
• Montajul: La șantier, două macarale de ultimă generație intrau în acțiune:
  • O Liebherr LTM 1160-5.2 (180 tone) descărca arcele.
  • O Liebherr LR 1300-6.2 (300 tone) le ridica și poziționa pe suporturi, cu o precizie de milimetri.
    Fiecare arc era montat la exact 30 de minute după cel anterior, iar în fiecare noapte se instalau 10 arce. Timpul rămas era folosit pentru demontarea utilajelor și redeschiderea autostrăzii.

De ce lemnul? Mai mult decât estetică

Alegerea lemnului nu e întâmplătoare:

• Ecologic: Material regenerabil cu amprentă de carbon redusă.
• Siguranță: Absorbe vibrațiile autovehiculelor, prevenind deranjul animalelor.
• Rezistență: Tratat împotriva incendiilor și intemperiilor, cu durată de viață estimată la peste 50 de ani.
  Deasupra arcelor, au fost așternute sol și vegetație, creând un ecoton continuu între pădurile de pe ambele părți ale autostrăzii.

Elveția, pionier în infrastructură inteligentă

Această operațiune nu e un caz izolat. Anul trecut, Elveția a implementat primul pod mobil din lume, permițând lucrări de întreținere sub autostradă fără a opri traficul — mașinile circulau pe o structură temporară deasupra șantierului. Filosofia este clară: infrastructura servește oamenii și natura, nu le împiedică.

Lecții pentru România și nu numai

Proiectul de pe A1 e un model pentru țările care se confruntă cu șantiere interminabile:

• Planificare la minut: Folosirea tehnologiei BIM (Building Information Modeling) pentru simulări 3D prealabile.
• Respect pentru utilizatori: Lucrările nocturne evită ambuteiajele diurne.
• Investiție în echipamente: Macaralele ultraperformante reduc timpul de execuție cu 70%.
  Conform studiilor, astfel de pasaje reduc accidentele cu animale sălbatice cu până la 80%, protejând atât biodiversitatea, cât și șoferii.

Când tehnologia servește natura

Podul de lângă Solothurn nu e doar o structură de lemn. E un simbol al coexistenței dintre progres și mediu, dovedind că, cu planificare și inovație, putem reconcilia infrastructura cu ecologia. Iar pentru Elveția, acesta e doar un alt capitol în istoria sa lungă de maestru al preciziei — unde nici măcar o bârnă de 20 de tone nu poate întârzia ceasul.