Călin Georgescu și Horațiu Potra, trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat rechizitoriul într-un dosar grav care implică fostul candidat la președinție și alți 21 de inculpați. Investigația a descoperit un plan complex, finanțat prin mecanisme obscure și sprijinit de o rețea cu tentă paramilitară, care urmărea să influențeze electoralul și să destabilizeze ordinea constituțională.

La 15 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a unui grup de 22 de persoane, în dosarul nr. 6720/284/P/2024. Printre aceștia se numără controversatul intelectual de extremă dreapta, Călin Georgescu, care a candidat la alegerile prezidențiale, și Horațiu Potra, un personaj cheie, descris în rechizitoriu ca având legături cu grupări paramilitare. Acuzația centrală este tentativă de săvârșire a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Un plan bine pus la punct în jurul unei candidaturi

Potrivit procurorilor, materialul probator dovedește existența unui plan meticulos și timpuriu, construit exclusiv în jurul candidaturii lui Călin Georgescu. Acesta nu a fost un demers electoral spontan, ci un proiect de amploare națională care a necesitat identificarea și consolidarea unui triplu sprijin: politic, social și, mai ales, financiar.

„În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obținerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei rețele de influență, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să asigure resursele necesare desfășurării campaniei electorale”, se arată în rechizitoriu.

Horațiu Potra, architectul logistic și financiar al planului

Un rol semnificativ în conturarea acestui plan și în mobilizarea resurselor i-a revenit lui Horațiu Potra. Acesta, o figură extrem de controversată, a acționat nu doar ca un simplu susținător, ci ca un veritabil coordonator operational și financiar. Relația dintre cei doi a fost una simbiotică: Potra îndeplinea acțiunile trasate de Georgescu și, în schimb, îi asigura sprijinul financiar necesar, fie din propriul buget, fie prin intermediul unei rețele de contacte.

Dovezile strânse de anchetatori sunt elocvente. Încă din 27 aprilie 2022, Călin Georgescu i-a solicitat explicit lui Horațiu Potra să-l abordeze pe omul de afaceri Frank Timiș, cerându-i o sumă colosală, între 20 și 35 de milioane de dolari, pentru a susține campania electorală. Promisiunea care a însoțit această solicitare a fost una gravă: în caz de succes, Georgescu i-a promis că va „deschide toate minele din România, și în special cele de aur”, făcând referire la proiecte controversate de exploatare a resurselor naturale.

Rețeaua de suport: De la foști legionari la militari și influenceri

Investigația a scos la iveală o rețea eterogenă, dar bine coordonată, de susținători. Printre aceștia se numără:

• Burcea Marin: fost luptător în Legiunea Străină Franceză, descris ca aghiotant personal și șofer al lui Georgescu. Acesta coordona un dispozitiv de protecție format din alți foști legionari și servea ca și curier pentru transmiterea de mesaje.
• Mihai Dorina: fost militar în trupelor de desant, aflată în relații apropiate atât cu Burcea Marin, cât și, conform anchetei, cu militari ceceni. Prezența sa pe rețelele sociale, cu mesaje elogioase adresate președintelui rus Vladimir Putin, a stârnit alarme privind alinierea ideologică a unei părți a rețelei.
• Sechila Eugen-Ionuț: alt fost membru al Legiunii Străine, care a manifestat intenții de a crea un nucleu de foști combatanți pentru a-și pune în practică „motivațiile ideologice, radical-naționaliste, prin mijloace și metode specifice operațiunilor militare”.

Pe lângă acesta, rechizitoriul detaliază modul în care alți inculpați, precum Nedelcu Andrei Ștefan, Lup Andrei Florin și Panța Dan Cristian, au acționat sub coordonarea lui Potra pentru a asigura suportul financiar și material necesar atât în precampanie, cât și pe durata oficială a campaniei.

Campania online: Manipulare, influenceri și explozie artificială

Un capitol aparte în rechizitoriu este dedicat strategiei de comunicare. Prezența lui Călin Georgescu pe social media a cunoscut o creștere explozivă, artificială, cu două săptămâni înainte de primul tur de scrutin. Procurorii, bazându-se pe note ale Serviciului Român de Informații (SRI) și ale Direcției de Investigații a Prevenției și Infracționalității (DIPI/MAI), demonstrează că aceasta a fost rezultatul unei campanii concertate.

Au fost identificate peste 100 de conturi de influenceri (cu un total de peste 8 milioane de urmăritori) care au fost supuse unei „acțiuni de manipulare” privind identitatea candidatului. Platforma TikTok a fost epicentrul acestei operațiuni, unde conținutul asociat lui Georgescu a ajuns pe locul 9 în topul trendurilor mondiale, într-un interval foarte scurt (13-26 noiembrie 2024), ajungând paradoxal pe primul loc în opțiunile unui segment semnificativ de alegători.

Scopul final: Destabilizarea prin orice mijloace

Concluzia procurorilor este categorică. Persoanele din cadrul acestei rețele au analizat și pregătit posibilitatea recurgerii la acțiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică avansată. Scopul final al întregii operațiuni a fost destabilizarea ordinii constituționale prin influențarea în mod nepermis a climatului electoral și prin punerea la punct a unui mecanism paralel de putere, care să poată acționa în afara cadrului legal.

Trimiterea în judecată a celor 22 de inculpați marchează doar începutul etapei judiciare propriu-zise. Dosarul, care îl menționează pe Călin Georgescu de peste 370 de ori și pe Horațiu Potra de peste 830 de ori, promite să dezbată una dintre cele mai complexe și grave acuzații de atentat la ordinea constituțională din România postdecembristă.