Călin Georgescu declanșează ofensivă juridică și politică împotriva CCR și a „Statului Paralel”: „Nu mai este valabilă oferta mea de pace”

Călin Georgescu a declarat că, în cazul în care va ajunge președinte, magistrații Curții Constituționale vor fi trimiși în judecată pentru înaltă trădare, dacă nu decid reluarea turului II al alegerilor. El a subliniat că decizia CCR de anulare a scrutinului este „un act de trădare națională” și a cerut serviciilor de informații să prezinte dovezile concrete care au stat la baza acestei decizii, susținând că, în absența unor probe clare, anularea alegerilor reprezintă o încălcare gravă a suveranității poporului.

Georgescu, avertisment pentru CCR și servicii

„Cer în mod imperativ instituțiilor de forță din România, care au spus că au dovezi, ca până mâine – ori le aduc la Curtea Constituțională – ori vin la Curtea Constituțională. Cer Curții Constituționale în mod oficial ca, până cel târziu vineri, pe 21, să decidă al doilea tur”, a declarat Călin Georgescu la Realitatea Plus, potrivit antena3.ro.

1. Contextul demersului juridic
Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din decembrie 2024 (anulate de CCR), a inițiat un proces legal agresiv pentru revizuirea Hotărârii nr. 32/06 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a invalidat scrutinul. El susține că decizia CCR este „anticostituțională”, argumentând că turul I fusese deja validat (prin Hotărârea nr. 31/02), iar oprirea procesului înainte de turul II încalcă suveranitatea poporului

Documentul depus la CCR solicită reluarea imediată a procesului electoral de la punctul întrerupt (8 decembrie 2024), subliniind că „nicio hotărâre nu poate opri un vot în desfășurare” și invocând Articolul 2 din Constituție, care afirmă suveranitatea poporului.

2. Amenințări și presiuni asupra CCR
Georgescu a adoptat un ton amenințător față de judecătorii CCR, declarând că „revizuirea deciziei abuzive este singurul acord care le poate reduce sentința” și evită etichetarea de „trădători de țară”. El a acuzat Curtea de complicitate cu un „stat paralel” controlat de rețele Soros și de interese externe (SUA Biden, UE), susținând că decizia de anulare a fost o manevră pentru a bloca victoria sa electorală.

3. Mobilizarea cetățenească și protestele
Pe 10 ianuarie 2025, mii de susținători ai lui Georgescu au protestat în fața sediului CCR, cerând reluarea turului II. Manifestanții au scandat „Turul doi înapoi!” și „Căline, poporul e cu tine!”, în timp ce avocații săi au depus oficial cererea de revizuire . Jandarmeria a aplicat amenzi pentru protest neautorizat, dar evenimentul a marcat „Marea Unire Juridică” – un simbol al unității populare împotriva deciziilor CCR.

Georgescu a încurajat românii să semneze petiții și să participe la noi acțiuni, printr-un discurs pasional: „Aveți ocazia să vă faceți copiii mândri că ați luat atitudine!” .

4. Alianțe politice și planuri viitoare
Georgescu a anunțat colaborarea cu partidele AUR și POT pentru strângerea de semnături necesare candidaturii sale la noile alegeri. Evenimentul principal va avea loc pe 22 februarie 2025 în Piața Constituției, sub sloganul „Războiul împotriva Statului Paralel” . El a criticat vehement clasa politică post-1989, acuzând-o de „privatizarea Securității” și de corupție sistemică .

5. Reacții și implicații
Avocata lui Georgescu, Marina Alexandru, a condamnat CCR pentru crearea unui „vid constituțional”, afirmând că România nu are președinte legitim, ci doar un „cetățean pe scaunul prezidențial” . Ea a cerut Parlamentului să intervină pentru restabilirea legalității, în timp ce criticii lui Georgescu l-au acuzat de populism și retorică conspiraționistă .

Concluzie
Lupta lui Călin Georgescu este un amalgam de strategii juridice, presiuni publice și alianțe politice, reflectând tensiunile profunde din sistemul românesc. Indiferent de rezultat, demersul său a pus în lumină fragilitatea instituțiilor și polarizarea societății în fața crizelor constituționale.