Burduja vs ONG-uri: 75 de organizații cer demisia ministrului în contextul crizei energetice

Conflictul dintre guvernul României și societatea civilă a atins cote fără precedent. În urma declarațiilor controversate ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care a acuzat ONG-urile de mediu de „sabotare sistemică” a proiectelor energetice, o coalitie de 75 de organizații neguvernamentale a cerut public, într-o scrisoare deschisă din 24 martie 2025, demiterea imediată a ministrului. Cererea a fost motivată nu doar de divergențe politice, ci și de un risc crescut de erodare a democrației, în contextul în care România se confruntă cu presiuni internaționale pentru accelerarea tranziției verzi.

Scrisoarea deschisă: „Guvernul a rupt dialogul cu cetățenii”

Semnatarii – organizații de mediu, drepturile omului, transparență și comunități locale – au catalogat declarațiile lui Burduja drept „un atac la adresa statului de drept”. În textul adresat premierului și președintelui, ei susțin că:

1. Retorica anti-ONG a ministrului a stimulat campanii de dezinformare împotriva activiștilor, inclusiv amenințări la adresa reprezentanților Greenpeace și Agent Green.
2. Proiectele energetice promovate de minister (e.g., reactorul modular mic de la Doicești sau centralele pe gaz din Delta Dunării) au fost aprobate cu încalcări grave ale procedurilor de consultare publică, conform deciziilor recente ale Curții de Justiție a UE.
3. România riscă sancțiuni europene pentru nerespectarea legislației privind evaluarea impactului ambiental (EIA) și protecția biodiversității.

Noi acuzații:

• În ultimele luni, ministrul Burduja a solicitat companiilor naționale din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile, într-un efort de a descuraja opoziția civică. Potrivit semnatarilor, această tactică contravine Convenției de la Aarhus și Directivei UE privind protecția împotriva proceselor abuzive (Anti-SLAPP), compromițând demersurile Ministerului Justiției de a implementa legislația menită să protejeze activiștii și jurnaliștii de acțiuni intimidante.

Printre cei 75 de semnatari se numără organizații emblematici:

• Greenpeace România (Elena Ionescu), APADOR-CH (Georgiana Gheorghe), Bankwatch România (Vlad Popescu), Expert Forum (EFOR) (Laura Ștefan), Agent Green (Gabriel Păun), Fundația Conservation Carpathia (Christoph Promberger).
• Grupuri locale precum Hosman Durabil (Joachim Cotaru), Valea Jiului Implicată, Ploiești pentru Oameni (Elena Ghioc), sau Asociația Eco Civica Gorj.
• Organizații de drepturile omului (Centrul pentru Resurse Juridice, CRIES), anti-corupție (Corupția ucide), și inițiative civice (Declic, Funky Citizens).

[Lista completă a semnatarilor este disponibilă în Anexa 1 a articolului.]

Proiecte controversate și tensiuni internaționale

Disputa se concentrează pe cinci proiecte considerate „puncte fierbinți” ale conflictului:

1. SMR Doicești: Deși prezentat ca soluție pentru renunțarea la cărbune, proiectul a fost blocat în instanță din cauza lacunelor în analiza riscului seismic și a deșeurilor radioactive.
2. Parcuri eoliene în Delta Dunării: Autorizațiile acordate în 2024 pentru turbine în zone protejate au fost anulate de Curtea Europeană, dar guvernul a reluat procedurile în 2025 fără consultări publice.
3. Centrala pe gaz Brăila: Finanțată din PNRR, proiectul a fost denunțat de ONG-uri ca fiind „un pas înapoi” în tranziția verde.
4. Proiectul Neptun Deep: Extinderea exploatării de gaze naturale în Marea Neagră, criticată pentru riscurile ecologice, a fost atacată în instanță de Greenpeace România, care susține că studiile de impact au ignorat efectele asupra ecosistemelor marine.
5. Hidrocentrala Răstolița: Proiectul de modernizare a unei hidrocentrale vechi din Munții Călimani a fost contestat de Bankwatch România și Declic, acuzând autoritățile că au ocolit consultarea comunităților afectate și evaluarea riscurilor de inundații.

Context internațional:

• Comisia Europeană a deschis în februarie 2025 o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei Habitate.
• Global Witness a publicat un raport în care avertizează că România devine un „hotspot al conflictelor eco-sociale” în UE.

Ce urmează?

• Burduja rămâne în funcție, susținut de premier, dar a anunțat că va „revisiona procedurile de consultare” pentru proiecte.
• ONG-urile pregătesc o acțiune civică la nivel european în aprilie 2025, cu susținerea deputaților verzi din Parlamentul UE.
• Soluții propuse:
  1. Audieri parlamentare cu participarea ONG-urilor și experților independenți.
  2. Un pact național pentru tranziția justă, negociat cu mediul academic și sindicatele.
  3. O anchetă a DNA privind presupusele ilegalități în acordarea autorizațiilor de mediu.

Concluzie: Un război cu implicații istorice

Conflictul Burduja vs ONG-uri a devenit un test decisiv pentru direcția politică a României: va alege o tranziție verde inclusivă, respectuoasă față de legi și comunități, sau va prioritariza investițiile rapide, riscând să devină un „caz problemă” al UE?

„Într-un stat democratic, societatea civilă trebuie să-și poată exercita dreptul legitim de a contesta deciziile autorităților, fără teama de represalii. Declarațiile și acțiunile ministrului Burduja reprezintă un atac direct asupra acestui drept fundamental. Nu ne vom lăsa intimidați și vom face tot ce ne stă în putință pentru a apăra drepturile românilor la sănătate și o democrație sănătoasă”, a declarat Elena Ionescu, Director Executiv a Greenpeace România.

Cu 75 de organizații unite împotriva unui ministru, presiunea este maximă – iar deciziile luate în 2025 vor defini țara pentru următorii zece ani.

Actualizat la 25.03.2025
Surse: Scrisoarea deschisă a ONG-urilor, comunicate de presă ale Guvernului, decizii CJUE, raport Global Witness.

Anexa 1: Lista completă a celor 75 de ONG-uri semnatare.