Brașov vs. Reșița – Cine redefinește relația dintre urban și natură?

În contextul în care orașele românești încearcă să găsească echilibrul dintre dezvoltare urbană și protecția mediului, municipiile Brașov și Reșița au anunțat două proiecte revoluționare pentru 2025: pădurea-parc din Brașov și Parcul Pădure din Reșița. Deși ambele vizează crearea de spații verzi accesibile, abordările diferă radical. Care dintre ele va deveni modelul de urmat?

1. Reșița: Parcul Pădure – Central Park-ul local, cu suflet urban

Proiectul din Reșița, denumit și Parcul Triaj, este un efort de a transforma o zonă naturală nefolosită într-un spațiu verde multifuncțional. Amplasat chiar între cele 2 zone urbane dens populate, în imediata vecinătate a viitorul pol urban reșițean (Mociur), acest parc de 20.000 mp (2 hectare) urmează să devină un hub social și ecologic.

Detalii cheie:

• Investiție: 2,3 milioane de euro (finanțare europeană prin Programul Regional Vest).
• Facilități:
  • Iluminat funcțional și ambiental pentru siguranță și atmosferă;
  • Alei moderne, zone de joacă pentru copii și spații de socializare;
  • Peste 500 de arbori și plante autohtone;
  • Zone dedicate evenimentelor culturale și fitness în aer liber.
• Obiectiv: Sustenabilitate, regenerare urbană și stimularea economiei locale prin atragerea de turiști și investitori.
• Stadiu: Documentația este finalizată, iar lucrările vor începe în curând, cu finalizare planificată până în 2025.

Citat emblematic:
„Nu va fi Central Park, dar va fi un loc unde natura se îmbină cu viața de zi cu zi. Este un semnal că Reșița evoluează.”
– Daniel Călin, viceprimarul Reșiței.

2. Brașov: Pădurea-parc – O reverență adusă naturii, la scară uriașă

Brașovul pune România pe harta internațională a proiectelor verzi ambițioase, cu o pădure-parc de 2.200 hectare (22 milioane mp) – primul astfel de proiect din țară. Teritoriul, inclus recent în categoria „pădure-parc” prin aprobarea Ministerului Mediului, va rămâne un spațiu aproape intact, cu infrastructură minimalistă.

Detalii cheie:

• Suprafață: 2.200 hectare (de 1.100 de ori mai mare decât Parcul Pădure din Reșița).
• Facilități:
  • 25 de trasee pentru biciclete și 9 trasee de drumeții;
  • Pasarelă suspendată cu vedere panoramică;
  • Zone de odihnă integrate discret în natură;
  • Interzicere a grătarelor și a zgomotului pentru protejarea liniștii.
• Obiectiv: Protecția ecosistemului și promovarea unei vieți active în simbioză cu natura.
• Stadiu: Avizele sunt aprobate, iar lucrările vor începe în a doua jumătate a anului 2024.

Citat emblematic:
„Vrem să protejăm pădurea, nu să o modificăm. Aici vor predomina liniștea și reconectarea cu mediul.”
– George Scripcaru, primarul Brașovului.

Comparație: Ce o diferențiază pe cele două municipii?

De ce contează aceste proiecte?

1. Reșița demonstrează că și orașele mici pot crea spații verzi inteligente, care să stimuleze viața socială și economică. Parcul Pădure este doar o piesă a unui puzzle mai larg de modernizare (e.g., promenada Bârzavei, noul spital).
2. Brașov arată cum protejarea naturii poate coexista cu nevoile umane, oferind un model pentru alte orașe muntoase. Proiectul său este o replică locală a marilor parcuri naturale europene (e.g., Grünewald din Berlin).

Deși Reșița și Brașov au priorități diferite, ambele transformă visul de a trăi într-un oraș mai verde în realitate. Reșița câștigă la capitolul „conectare socială”, Brașov la „simplitate și respect pentru natură”. Indiferent de preferințe, competiția lor sănătoasă este un câștig pentru toți românii și un îndemn pentru celelalte municipii.