Autostrada A1 Lugoj – Deva: Tunelurile pentru urși, o soluție ecologică fără precedent, înaintează rapid

Pe șantierul crucial al Autostrăzii A1, Lugoj – Deva, lucrările au intrat într-o fază de intensitate maximă. Asocierea româno-bosniacă UMB - Euro Asfalt a depășit un stadiu fizic de peste 36% pe secțiunea Margina – Holdea, cu accent pe construcția inovatoare a „tunelurilor pentru urși”. Imaginile recent difuzate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, ilustrează avansarea non-stop, în regim de 24 de ore pe zi, la toate capetele acestor structuri unice în țara noastră.

Un efort logistic masiv: 800 de muncitori și peste 200 de utilaje

Mobilizarea pe șantier rămâne la un nivel foarte ridicat, cu aproximativ 800 de muncitori și peste 200 de utilaje angrenate în procesul de construcție. „Pe șantierul autostrăzii A1 Margina – Holdea, lucrările avansează. Se lucrează la toate capetele tunelurilor, în continuare în regim de 24/24”, a confirmat Cristian Pistol. Acest efort susținut începe să se materializeze în rezultate concrete, cu prognoze optimiste pentru următoarele etape majore. Conform aceluiași oficial, străpungerea celei de-a doua galerii este estimată pentru luna octombrie, în timp ce prima galerie va fi străpunsă în mod simbolic la finele lunii iulie, un moment cheie în execuția oricărui tunel.

Tunelurile pentru urși: O investiție în ecologie și siguranță

Aceste două tuneluri reprezintă nu doar o soluție de inginerie, ci și un angajament ferm pentru protecția mediului. Ele sunt proiectate special pentru a permite mamiferelor mari, în special urșilor, să traverseze în siguranță zona autostrăzii, menținând conectivitatea ecologică a habitatului și prevenind accidentele cu animale sălbatice.

Detaliile tehnice prezentate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara în noiembrie 2024, subliniază caracterul unic al acestor structuri în România. Principalul element inovator îl reprezintă deschiderea foarte mare de intrare, care permite vehiculelor să intre direct în tunel pe două benzi de circulație și banda de urgență, având o lățime totală de 11,35 metri pe sens. Această configurație asigură comoditate și siguranță maximă pentru șoferi, integrându-se perfect în profilul autostrăzii, în timp ce creează un coridor biologic vital deasupra.

Următorii pași: Fabrica de asfalt și infrastructura rutieră

Pe lângă lucrările subterane, planurile pentru anul viitor includ și dezvoltarea infrastructurii de susținere a șantierului. Constructorul va monta în cursul anului 2025 atât fabrica de asfalt, cât și fabrica de grinzi, ambele esențiale pentru etapa următoare a proiectului. Aceste unități vor asigura materialele necesare pentru executarea terasamentelor și a grinzilor precomprimate utilizate la pasajele rutiere și podurile de pe traseu, accelerând ritmul general al lucrărilor.

Un proiect strategic pentru conectarea României la Europa

Construcția acestui nou lot de autostradă, cu o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA), este vitală pentru închiderea coridorului IV pan-european pe teritoriul României. Secțiunea Margina – Holdea, a cărei finalizare este programată pentru anul 2026, este piesa cheie care va asigura o conexiune neîntreruptă pe autostradă între Sibiu (Boița) și punctul de frontieră Nădlac II. Aceasta nu doar că va scurta semnificativ timpul de călătorie între vestul și centrul țării, ci va stimula și dezvoltarea economică, logistica și turismul în zonă, aducând România mai aproape de rețeaua de transport europeană. Prin această investiție, țara nu doar că își modernizează infrastructura, ci o face cu o gândire modernă, mizând pe echilibrul dintre progres și conservarea naturii.