Autostrada A1 leagă acum Bucureștiul de Curtea de Argeș pe 140 de kilometri neîntrerupți. S-a deschis circulația pe ultimul tronson de 15 km dintre Pitești și Curtea de Argeș

Autostrada A1 leagă acum Bucureștiul de Curtea de Argeș pe 140 de kilometri neîntrerupți. S-a deschis circulația pe ultimul tronson de 15 km dintre Pitești și Curtea de Argeș

București, 14 iunie 2025 — România a bifat o premieră majoră în infrastructura rutieră: de miercuri, 11 iunie, circulația pe autostrada A1 între București și Curtea de Argeș a devenit integral posibilă, pe o distanță continuă de 140 de kilometri. Momentul istoric a fost marcat de deschiderea ultimului segment de 14,57 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș, finalizat cu aproape trei luni înainte de termenul contractual (31 august 2025) de constructorul italian Webuild.

Impact imediat: Timp și confort

  • Reducere dramatică a duratei călătoriei: Drumul dintre București și Curtea de Argeș, care dura până acum peste 3 ore pe DN7 aglomerat, poate fi parcurs în maxim 1 oră și 15 minute.
  • Descărcarea DN7: Traficul greu, în special al TIR-urilor, se mută progresiv pe noua autostradă, ușurând presiunea de pe una dintre cele mai congestionate artere naționale.
  • Siguranță sporită: Tronsonul nou include 3 noduri rutiere (Bascov, Curtea de Argeș, DN7), viaducte complexe, precum și un centru de coordonare ITS pentru monitorizarea traficului.

Detaliile tronsonului final: O lucrare de inginerie

Ultimii 14,57 km au cerut eforturi tehnice remarcabile:

  • Peste 50.000 de metri liniari de coloane forate pentru fundații;
  • 116.000 m³ de beton turnat în structuri majore;
  • 430 de grinzi prefabricate și 20.000 de tone de tablier metalic .
    Dotările completează un spațiu de servicii tip S2 și o parcare de scurtă dură lângă nodul Curtea de Argeș, asigurând opțiuni de odihnă pentru șoferi.

Context strategic: A1, proiectul secolului

Autostrada A1 București-Nădlac (578 km planificați) este coloana vertebrală a Coridorului Pan-European IV (Rin-Dunăre), esențială pentru conexiunea Constanța–Europa Centrală. Cu deschiderea acestui tronson:

  • Tronsoane active: București–Curtea de Argeș (140 km), Sibiu–Boița (13 km deschis în 2022), Orăștie–Deva, Timișoara–Nădlac;
  • Progres în zona montană: Cele trei secțiuni rămase în lucru (Curtea de Argeș–Boița, total 78,8 km) au termene de finalizare până în 2028. Secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș, 9,86 km), ce include primul tunel autostradal adevărat din România (”Tunelul Alina” de 1,3 km), ar putea fi deschisă chiar în 2026, înainte de termenul contractual.

O istorie a rezistenței: De la primii kilometri, la traversarea Carpaților

Primul segment al A1, București–Pitești (96 km), a fost inaugurat în 1972, rămânând decenii singura autostradă funcțională din țară. Extinderea spre vest a avut accelerații și regresuri:

  • 2010: Centura Sibiului (17,5 km) deschisă după ani de întârzieri;
  • 2014: Sibiu–Orăștie deschisă printre controverse legate de alunecări de teren ce au necesitat închideri și reparații urgente;
  • 2022–2025: Proiectul Sibiu–Pitești (122 km), prima autostradă românească ce traversează Carpații, capătă formă prin loturi finalizate progresiv.

Următorii pași: Când vom traversa munții?

Deși 140 km neîntrerupți sunt un pas istoric, focusul se mută acum pe cele mai dificile segmente:

  • Secțiunea 2 (Boița–Cornetu, 31 km): Progres 4.7%, finalizare planificată pentru 2028;
  • Secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni, 37 km): Progres 4.4%, termen 2028;
  • Secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș, 10 km): Progres 73.7%, cu șansa de a fi dată în trafic în 2026.
”Cu cei 30,35 km de autostradă dintre Curtea de Argeș și Pitești, rețeaua rutieră de mare viteză din România a ajuns la aproximativ 1298 km. Anul acesta vor mai fi dați în trafic aproximativ 240 km” – Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Un model de eficiență pentru viitor

Finalizarea în avans a tronsonului Pitești–Curtea de Argeș demonstrează cum colaborarea autorităților cu constructorii străini (Webuild, PORR, Mapa-Cengiz) poate aduce proiecte la îndeplinire fără întârzieri cronice. Pentru români, A1 devine treptat nu doar un drum, ci un simbol al conectivității reale – unde o oră de condus în loc de trei transformă posibilă o vizită la Curtea Domnească sau o legătură rapidă spre Transilvania.