Atac rusesc la granița cu România: O dronă navală a scufundat nava ucraineană Simferopol în Dunăre

Un atac fără precedent al Rusiei în zona Dunării, la doar 25 de kilometri de granița cu România, a scos la iveală vulnerabilitățile majore de securitate ale țării noastre și ale Alianței Nord-Atlantice. Prin utilizarea unei drone navale, Federația Rusă a demonstrat o capacitate îngrijorătoare de a opera în imediata apropiere a teritoriului NATO, stârnind întrebări serioase despre securitatea fluvială și aeriană a României.

O privire de ansamblu asupra incidentului

În noaptea de 28 august 2025, forțele ruse au realizat un atac complex împotriva navei de recunoaștere ucrainene Simferopol, aflată pe brațul Chilia al Dunării. Atacul, soldat cu cel puțin un marinar ucrainean ucis și alții răniți sau dispăruți, a fost executat cu o dronă navală de mare viteză, una dintre primele utilizări de acest gen de către Rusia în conflict. Nava, lansată la apă în 2019 și considerată valoroasă pentru capacitățile sale de spionaj electronic, a fost scufundată în urma impactului.

Coordonatele exacte ale atacului (45.41633, 29.51225), geolocalizate de analiști, îl plasează la vest de Vâlcov, în apele teritoriale ucrainene, dar extrem de aproape – la aproximativ 3 kilometri – de granița cu România. Ceea ce diferențiază acest atac nu este doar tragismul sau arma utilizată, ci adâncimea neașteptată de pătrungere pe Dunăre a dronei navale rusești, care a navigat aproximativ 25 de kilometri pe brațul Chilia înainte de a-și găsi ținta.

Imagine: Captură video a momentului în care nava ucraineană Simferopol este lovită de drona navală rusă. Sursa: Ministerul Apărării din Rusia.

Semnalele de alarmă: O criză de securitate la ușa României

Vulnerabilitatea graniței fluviale

Incidentul a acționat toate alarmele experților în securitate. Profesorul Radu Carp de la Universitatea din București a evidențiat gravitatea evenimentului, afirmând că este "imposibil ca drona rusească să nu fi intrat în apele teritoriale ale României" în timpul operațiunii. Această evaluare se bazează pe traseul necesar pentru a atinge nava ucraineană aflată la doar 3 km amonte de localitatea românească Periprava.

Ipoteza că drona ar fi putut folosi apele teritoriale românești pentru a se "ascunde" sau pentru a manevra a fost susținută și de generalul (r.) Mircea Mîndrescu. Acest lucru nu ar fi izolat; profesorul Carp insistă că "drone navale rusești intră cum vor pe partea românească navigabilă a Dunării", iar dronele aeriene de supraveghere o fac frecvent în spațiul aerian românesc.

Implicațiile pentru NATO și Articolul 4

Gravitatea situației a determinat expertii să solicite măsuri drastice la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Profesorul Carp consideră că acest tip de incidente "impune activarea Articolului 4 NATO".

Acest articol din Tratatul de la Washington prevede că "părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți". Invocarea lui ar deschide un cadru formal de consultări între toți membrii Alianței tocmai pentru a discuta amenințări de acest gen și a găsi răspunsuri colective.

Tabel: Istoricul invocării Articolului 4 al Tratatului NATO

Tehnologia din spatele atacului: Rolul Starlink și al bruiajului

Un aspect deosebit de îngrijorător al acestui atac, evidențiat atât de experți cât și de rapoartele militare, este tehnologia utilizată pentru a-l coordona.

1. Filmarea atacului: Imaginile video clipei impactului, difuzate de ministerul rus al Apărării, au fost realizate dintr-un unghi aerian. Profesorul Carp subliniază că drona aeriană care a filmat "nu se putea afla decât în teritoriul aerian al României".
2. Comunicarea și coordonarea: Anterior, în septembrie 2024, ucrainenii au doborât prima dronă rusă Shahed-136 echipată cu un terminal de comunicații prin satelit Starlink. Această tehnologie, cumpărată de ruși prin țări terțe în ciuda sancțiunilor, oferă dronelor o rază de control nelimitată și o bandă largă foarte puternică pentru transmiterea de informații sau schimbarea misiunii de zbor în timp real. Expertul Carp a declarat că dacă se dovedește că dronele navale sunt coordinate prin Starlink, acest lucru ar reprezenta "end of the game".
3. Mediul electromagnetic complex: Pe de altă parte, în zona Deltei Dunării se desfășoară un bruiaj intens și aproape constant al Sistemelor Globale de Navigație prin Satelit (GPS) de către NATO. Acest lucru, menit să protejeze bazele de la Mihail Kogălniceanu și Babadag, a cauzat probleme majore civililor, ducând chiar la pierderea unor drone comerciale în lacul Razelm. Acest context face și mai remarcabilă capacitatea dronei rusești de a naviga cu precizie.

Impactul asupra României: De la teorie la realitate

Pe plan militar și de securitate

Răspunsul oficial român a fost unul de vigilență maximă, dar calculat pentru a evita escaladarea. De exemplu, în urma unui alt atac asupra porturilor Ismail și Chilia, Forțele Aeriene Române și-au alertat avioanele F-16 de la Baza 86 Borcea, dar acestea nu au decolat deoarece evaluarea în timp real a concluzionat că dronele nu prezentau un pericol iminent pentru spațiul aerian românesc. De asemenea, autoritățile au ales să nu emită alertă RO-Alert pentru a evita panica în rândul populației.

Pe plan uman și economic

Pentru comunitățile românești de graniță, cum ar fi Plaurul și Chilia Veche, situația a devenit un coșmar. Locuitorii, în mare parte vârstnici, raportează constant zgomotul dronelor, exploziilor și chiar drone care le zboară geamurile de la case. Exploziile de peste Dunăre, la Izmail, se văd și se aud clar până din Tulcea.

Turismul, unul dintre pilonii economici ai Deltei Dunării, a fost devastat. După un boom în perioada pandemică, de când a început războiul, pensiunile se confruntă cu anulări în masă, iar multe au fost scoase la vânzare. Criza a fost amplificată de prețurile crescute și de teama generalizată.

Pe de altă parte, traficul comercial pe Dunăre a crescut semnificativ, cu numeroase nave care transportă mărfuri către și dinspre porturile ucrainene Reni și Izmail, o rută vitală pentru economia ucraineană. Acest lucru face și mai importantă securizarea fluviului.

Măsuri pentru viitor

Atacul asupra navei Simferopol nu este un incident izolat. El este parte a unei campanii rusești de a paraliza capacitatea Ucrainei de a exporta și de a-și asigura traficul comercial pe Dunăre, dar și un test deliberat al capabilității de răspuns a NATO.

Iată câteva dintre măsurile esențiale care ar trebui luate în considerare:

• Sporirea prezenței militare și a capabilităților de monitorizare în zona Deltei Dunării, inclusiv investiții în tehnologii specializate de detectare a droneor navale mici.
• Consolidarea cooperării cu Ucraina în patrularea și securizarea căilor fluviale comune, cu respectarea drepturilor internaționale.
• Dezbaterea publică și oficială a invocării Articolului 4 al Tratatului NATO pentru a aduce această problemă în atenția Alianței și pentru a găsi soluții colective.
• Accelerarea dezvoltării de alternative europene la sistemele de comunicații prin satelit controlate de entități private, cum ar fi proiectul RU1 suedez.

Statul român are obligația de a-și proteja cetățenii, granițele și suveranitatea. Acest incident servește ca un avertisment grav și ca o oportunitate de a acționa decisiv înainte ca următorul atac, din păcate, să nu mai fie doar la 25 de kilometri de graniță, ci chiar pe teritoriul național.