Ascensiunea extremiștilor în România: O amenințare iminentă asupra stabilității economice

În ultimele zile, România se confruntă cu un val de incertitudine economică fără precedent, alimentat de retorica și promisiunile populiste ale reprezentanților extremei drepte. Situația a atins un punct critic în această săptămână, după rezultatul alegerilor prezidențiale, iar semnalele de alarmă sunt vizibile în primul rând pe piața valutară. Cursul de schimb EUR/RON a atins 5.0985 în tranzacțiile intraday, iar fără intervenția urgentă a Băncii Naționale a României (BNR), există riscul ca această tendință să depășească pragul simbolic de 5.1. Specialiștii avertizează că impactul economic al discursurilor izolaționiste și anti-sistem promovate de liderul Partidului AUR, George Simion, cât și de către Călin Georgescu, este deja comparabil sau chiar mai grav decât cel al pandemiei COVID-19 sau al războiului din Ucraina în primele lor zile.

BNR între presiuni și responsabilitate

BNR a intervenit masiv pe piață în ultimele două zile, arzând aproape 4 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a stabiliza leul. Cu toate acestea, întrebarea care se impune este: Cât de sustenabilă este această strategie? Dacă BNR decide să reducă intervențiile, cursul ar putea urca în spirală, iar efectele asupra economiei ar fi devastatoare. Pe de altă parte, continuarea acestor intervenții riscă să epuizeze rezervele naționale, lăsând țara vulnerabilă în fața viitoarelor crize.

De la promisiuni populiste la faliment național: Efectele în lanț

Analiștii identifică cel puțin trei canale principale prin care retorica extremiștilor de dreapta subminează economia:

1. Colapsul finanțării deficitului public
   Statul român se confruntă deja cu o criză de încredere. Investitorii nu mai achiziționează titluri de stat în lei, iar accesul la piețele externe de capital este blocat din cauza perceperii riscului politic. Dacă această tendință continuă, guvernul nu va mai putea finanța pensiile, salariile sau investițiile publice. Concret, lipsa de lichidități ar putea paraliza funcționarea statului în câteva săptămâni.
2. Leul slăbit: Motor al inflației și al sărăciei
   O depreciere accelerată a leului face ca importurile (de la combustibil la medicamente) să devină exponențial mai scumpe. Acest lucru va amplifica inflația, deja una dintre cele mai ridicate din UE, iar BNR va fi forțată să mențină dobânzile mari. Scumpirile vor reduce puterea de cumpărare, vor crește numărul falimentelor firmelor și al somajului, iar recesiunea va deveni inevitabilă.
3. Promisiuni iluzorii vs. realitate
   George Simion promite „dobânzi zero la credite”, dar nu explică cum vor fi compensați băncile pentru pierderi sau cum vor plăti oamenii ratele în condițiile unor venituri stagnante. Călin Georgescu vinde visuri precum „benzină la 1 leu” sau „canal până la Marea Caspică”, proiecte fără fundament tehnic sau financiar. Aceste iluzii, îmbrăcate în haine patriotice, riscă să ducă mii de oameni la executări silite sau sărăcie cronică.

Cine suferă cel mai mult?

Principalii afectați vor fi tocmai cei care cred în promisiunile extremiștilor: familiile cu venituri mici, pensionarii și tinerii necalificați. Aceștia vor fi loviți dublu: prin scumpiri masive și prin pierderea locurilor de muncă. Deja, criza de încredere a investitorilor străini și a instituțiilor europene riscă să izoleze România financiar, transformând-o într-un „paria economic” la nivel regional.

Responsabilitatea politicienilor și a cetățenilor

În acest context, este datoria tuturor actorilor politici responsabili și a societății civile să contracareze narativa distructivă. Partidele tradiționale (PSD, PNL), care au guvernat în ultimii 35 de ani, poartă o parte din vină pentru că au lăsat economia vulnerabilă prin corupție și gestionare deficitară. Totuși, soluția nu este înlocuirea lor cu mișcări radicale, ci mobilizarea cetățenilor pentru a vota în masă împotriva prăbușirii economice.

Alegerea între iluzie și realitate

România se află la un moment crucial. Ascensiunea extremiștilor de dreapta nu este doar o problemă politică, ci una existențială pentru economie. Fiecare zi de instabilitate politică se traduce în pierderi de milioane de euro, în scăderea creditului extern și în suferință socială. Decizia aparține cetățenilor: să accepte iluzii care duc la faliment sau să aleagă o cale responsabilă, bazată pe dialog cu partenerii europeni și pe reforme reale.