Apel către guvern: Peste 300 de profesori și oameni de cultură cer stoparea măsurilor din educație

Un grup impresionant de peste 300 de intelectuali, cu nume sonore precum scriitorul Mircea Cărtărescu, regizorul Radu Jude, artistul plastic Dan Perjovschi, sau filosoful Andrei Pleșu, au semnat un apel comun adresat guvernului condus de Ilie Bolojan și ministrului educației Daniel David.

Inițiat de platforma Edupedu și susținut de profesori universitari precum Radu Vancu, Cornel Ban sau Claudiu Tufiș, apelul cere reconsiderarea urgentă a pachetului de măsuri fiscale care afectează profund sistemul de învățământ, măsuri pe care le consideră „inutile, nocive” și cu un impact devastator pe termen lung asupra societății.

Măsuri cu impact minor bugetar, dar major social

Unul dintre argumentele centrale ale apelului este disproporția dintre economiile modeste pe care le aduc statului și pagubele uriașe pe care le provoacă. „Reducerea cu 40% a burselor reprezintă numai 0,2% din deficitul bugetar al țării, adică aproximativ 400 de milioane de lei dintr-un deficit de peste 100 de miliarde de lei; în schimb, pentru zeci de mii de copii reprezintă diferența dintre accesul la educație și lipsa acestuia”, scriu semnatarii.

Ei avertizează că tratarea școlilor „ca pe niște resurse imobiliare și contabile” va accentua drumul privatizării educației și va bloca accesul la școală pentru copii din medii defavorizate sau din zonele rurale. „Statul are obligația de a nu-și abandona copiii. Și noi, cetățenii, avem obligația morală de a-i proteja”, subliniază textul.

Care sunt măsurile care stârnesc contestația?

Pachetul fiscal adoptat de guvern aduce modificări radicale în organizarea învățământului, iar semnatarii punctează că anumite dispoziții contravenind prevederilor Legii educației naționale:

• Comasarea școlilor: Unitățile de învățământ vor avea personalitate juridică doar dacă ating un număr minim de elevi (de exemplu, 100 de elevi pentru un liceu), ceea ce va duce la închiderea multor școli mici din sate și la lungirea drumului spre școală pentru mulți elevi.
• Creșterea numărului de elevi în clase: Numărul maxim de elevi pe clasă crește cu până la 4, putând ajunge la 24 în primar, 28 la gimnaziu și 30 la liceu, lucru care va afecta calitatea procesului educațional și atenția individualizată.
• Mărirea normei didactice: Din 2025-2026, norma didactică majoră crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce reduce timpul pe care profesorii îl pot aloca pregătirii orelor, corectării temelor și relației cu elevii.
• Reducerea orelor suplimentare: Numărul de norme alocate pentru plata cu ora se reduce cu până la 50% (echivalentul a circa 30.000 de norme), afectând veniturile profesorilor și oferta de opționale și recuperări pentru elevi.
• Reformarea sistemului de burse: Bursele pentru elevi se restrâng doar la trei tipuri (merit, social, tehnologic), iar elevii din liceele tehnologice nu vor mai beneficia de bursă. Studenții nu vor mai primi burse în vacanțe.

Solidaritate cu mișcările sociale și reacția sindicatelor

Semnatarii, printre care foști miniștri ai educației precum Ecaterina Andronescu, se declară solidari cu protestele cadrelor didactice, elevilor și studenților, susținând orice demers democratic care cere respect pentru educație. Apelul vine într-un context în care sindicatul Spiru Haret a anunțat că a depis plângere împotriva Guvernului la Comisia Europeană, invocând încălcarea directivelor privind dialogul social. De asemenea, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a organizat mitinguri de protest în marile orașe, cerând retragerea măsurilor.

Reacția politică: Susținere și critici

Pe lângă intelectualii și profesorii independenți, măsurile au stârnit reacții puternice și în clasa politică. Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Daniel David. Pe de altă parte, reprezentanți ai guvernului au apărat măsurile, afirmând că sunt necesare pentru consolidarea bugetară și modernizarea sistemului.

Un semnal de alarmă pentru viitor

Apelul semnat de oamenii de cultură și educație reprezintă mai mult decât o simplă critică. Este un semnal de alarmă lansat către întreaga societate cu privire la riscul de a compromite viitorul generațiilor viitoare prin decizii pe termen scurt. Semnatarii pun un semn de întrebare grav cu privire la direcția în care se îndreaptă țara: spre o educație de calitate, accesibilă pentru toți, sau spre un sistem slăbit, underfinanțat și inechitabil. În fața acestui avertisment, răspunsul autorităților este așteptat cu urgență.