Anchetă DNA Timișoara la Colegiul Tehnic Reșița: Angajată acuzată de deturnarea a aproape 100.000 de euro din fonduri europene

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Timișoara au demarat o anchetă amplă la Colegiul Tehnic Reșița, după ce o angajată a instituției este suspectată că a deturnat aproape 100.000 de euro din fonduri europene destinate proiectelor educaționale Erasmus+. Cazul a stârnit reacții în comunitate, punând sub lumină riscurile de fraudă în gestionarea fondurilor UE.

Detaliile cazului

Cristiana Vasile, contabilă și responsabilă financiară a trei proiecte Erasmus+ în cadrul colegiului, este acuzată că a transferat 91.200 de euro (echivalentul a 456.002 lei) din conturile instituției în conturile personale, între martie 2023 și aprilie 2025. Aceasta a efectuat 85 de operațiuni bancare neautorizate, sumele fiind transferate în tranșe între 1.100 și 9.100 lei. Proiectele afectate, finanțate prin programul Erasmus+, aveau ca scop sprijinirea schimburilor internaționale de experiență între elevi și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Mecanismul fraudelor și repercusiuni legale

Fondurile europene, în valoare totală de 164.000 de euro, erau destinate parteneriatelor cu o instituție din Croația și cu Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Educație. Însă, conform DNA, Vasile a schimbat destinația banilor, folosindu-i în mod personal. Prejudiciul adus Uniunii Europene a determinat procurorii să o rețină și să o pună sub control judiciar pe 60 de zile, cu obligații stricte: interdicția de a părăsi țara, de a comunica cu persoane implicate, și de a mai exercita funcția de contabil în cadrul colegiului.

Impactul asupra comunității și a încrederii în fonduri UE

Acest caz subliniază vulnerabilitățile în gestionarea fondurilor europene, mai ales în sectorul educațional. Colegiul Tehnic Reșița, care ar fi trebuit să beneficieze de resurse pentru modernizare și proiecte interculturale, se confruntă acum cu o criză de credibilitate. Comentariile publice reflectă indignarea față de astfel de abuzuri, un utilizator online remarcând: „Domle… ăștia de la UE tot pompează bani în România la niște hoți”.

Opinia specialiștilor: O perspectivă psihologică asupra riscurilor de abuz

Psihologii care analizează astfel de cazuri subliniază că comportamentul angajatei poate reflecta nu doar o simplă neglijență, ci și mecanisme psihologice complexe. Dr. Mihaela Davidescu, psiholog specializat în etica profesională, explică: „Este dificil să înțelegem cum un contabil cu experiență, implicat în proiecte Erasmus+, a ignorat atâtea mecanisme de control. Fondurile europene, în special cele destinate educației, sunt supuse unor verificări riguroase, inclusiv rapoarte periodice, audituri externe și evaluări ale impactului proiectelor”.

Programul Erasmus+ impune nu doar transparență financiară, ci și monitorizarea continuă a activităților. De exemplu, în cazul parteneriatelor de cooperare, transferurile de fonduri sunt condiționate de îndeplinirea etapelor proiectului și de raportarea detaliată a cheltuielilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Educație (ANPCDEFP) sau Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) pot efectua controale neanunțate.

„Faptul că această persoană a efectuat 85 de operațiuni bancare neautorizate, în ciuda acestor bariere, sugerează fie o tulburare a percepției riscului, fie o iluzie de impunitate. Este posibil să vorbim despre un comportament compulsiv, alimentat de presiuni externe sau de o distorsiune cognitivă – convingerea că mecanismele de control pot fi ocolite”, adaugă dr. Davidescu.

Importanța transparenței

Acest caz reprezintă doar o parte dintr-un model mai larg de utilizare necorespunzătoare a fondurilor UE în România. Autoritățile trebuie să intensifice controalele și să promoveze transparența pentru a proteja interesele comunității. DNA Timișoara a precizat că ancheta continuă, iar inculpata beneficiază încă de prezumția de nevinovăție.

Pentru cetățeni, acest episod este un semnal de alarmă: utilizarea corectă a resurselor europene este esențială pentru dezvoltarea durabilă și încrederea publică.

Surse: Opinia Timisoarei, Reper24, Special Arad.