Anca Lupeș acuză statul: "Finanțăm cu banii publici evenimente care distrug piața privată a muzicii"

Industria culturală românească se adâncește într-o criză profundă, alimentată de două probleme sistemice: impozitarea covârșitoare a biletelor și concurența neloială a statului prin evenimente gratuite finanțate din bani publici. Anca Lupeș, fondatoarea conferinței Mastering the Music Business (MMB) – platforma de referință a profesioniștilor din domeniu – dezvăluie mecanismele care sufocă inițiativa privată.

50% din prețul biletului: Taxe

"Peste jumătate din costul unui bilet de concert se evaporă în taxe și impozite", explică Lupeș. Statul a crescut TVA-ul la spectacole cu 12%, adăugând taxe parafiscale de încă 8%. Acest model fiscal transformă orice eveniment privat într-o cursă cu obstacole: operatorii luptă să acopere costuri artistice și logistice din cei 50% rămași, în timp ce publicul plătește bilete din ce în ce mai scumpe.

Concerte gratuite: Concurență publică distorsionată

Problema fundamentală, subliniază Lupeș, stă în organizarea de evenimente cu artiști de top (cum au fost Mika sau James Bay la Ziua Timișoarei), finanțate integral din bugete publice, cu acces gratuit. "Operatorii privați nu pot concura cu banii contribuabililor", remarcă ea. Aceste evenimente:

• Atrag aceiași artiști care în circuitul comercial trăiesc din vânzarea biletelor
• Distorsionează piața prin oferte pe care privații nu le pot egală
• Subminează sustenabilitatea economică a festivalurilor independente

Cultura: Un pilon neglijat, deși este vital

"Arta este una dintre puținele forțe care ne pot aduce împreună", insistă fondatoarea MMB. Ea critică abordarea fragmentară: "Cultura nu se face cu resturi de buget". Lipsa investițiilor strategice în educația muzicală școlară și în susținerea artistilor locali (care "au nevoie de sprijin consecvent, nu doar de aplauze ocazionale") perpetuează un cerc vicios.

De la cetățeni la clienți: Criza educației și a încrederii

Dialogul cu HotNews a scos la iveală și probleme sociale profunde. Referindu-se la cartea lui Benjamin R. Barber (Consumed), Lupeș analizează trecerea de la cetățenie activă la consumerism pasiv: "Marketingul agresiv ne-a transformat din cetățeni în clienți". Generațiile tinere, produsul acestei schimbări, sunt mai puțin implicate civic – iar încrederea în instituții e la un minim istoric: "Am pierdut-o în mod repetat din 1989".

Femei în muzică: De la "cratiță" la conducere

Ca femeie cu 20+ ani în industrie, Lupeș recunoaște barierele invizibile: "Statutul de femeie m-a privat de anumite promovări". Soluția? Inițiative ca Women In Music (WIM), care oferă mentorat tinerelor profesioniste. "WIM nu separă femeile de bărbați, ci promovează egalitatea de șanse", subliniază ea. În contextul creșterii extremismului, rolul femeilor cu influență este vital: "Trebuie să militem împreună pentru meritocrație și echilibru social".

Cum răspundem la crize?

Pentru Lupeș, răspunsul constă în:

1. Reformă fiscală urgentă pentru evenimente culturale
2. Reglementarea clară a finanțării publice a evenimentelor (fără concurență cu piața privată)
3. Educație civică și artistică încă din școală
4. Sprijin instituțional pentru promovarea artiștilor români pe plan internațional
5. Colaborare public-privat în loc de concurență distructivă

"Atunci când investim în cultură, investim în noi înșine", încheie Lupeș. Într-o epocă a polarizării, cultura rămâne un antidot crucial – dar numai dacă este tratată ca pilon de dezvoltare, nu ca accesoriu decorativ.

Informații suplimentare:

• Mastering the Music Business (MMB) este singura conferință românească acreditată internațional în domeniu, cu speakeri de la Grammy, Sony Music sau Billboard.
• În 2023, industria muzicală globală a generat 35 miliarde USD, dar România ocupă doar 0,3% din acest piețe (sursa: IFPI).
• Studii arată că fiecare euro investit în cultură generează 3€ în economie locală (sursa: Comisia Europeană).