Amenajarea Cerna-Belareca, aprobată de guvern: Promisiune de independență energetică între speranțe și temeri ecologice

Acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna – Belareca a fost emis marți, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, transmite Agerpres. Proiectul, considerat esențial pentru consolidarea securității energetice a țării, intră acum în faza decisivă de implementare.

„Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna – Belareca, un proiect care face parte din pachetul de investiții strategice care pun România pe drumul independenței energetice. Am emis proiectul de acord de mediu pentru obiectivul amplasat în localitățile Băile Herculane, Mehadia și Cornereva din județul Caraș-Severin, care va conduce la suplimentarea capacității medii de producție energie cu 40,2 GWh/an. Suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane mc în barajul de la Cornereva, se asigură capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh energie electrică”, a declarat Fechet pe Facebook.

Conformitate ambientală și consultare publică
Ministrul a subliniat că proiectul a respectat toate standardele legale și europene: „Proiectul a parcurs toate etapele impactului asupra mediului și respectă prevederile legale naționale și normele europene, așa cum indică toate cele trei studii de specialitate supuse consultării publicului, respectiv Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului. Aceste studii au condus la integrarea de măsuri de prevenire și reducere a impactului asupra mediului, inclusiv măsuri de monitorizare, atât pentru perioada de execuție a lucrărilor de finalizare, cât și pentru perioada de funcționare a AHE Cerna – Belareca”.

Potrivit MMAP, studiile au fost supuse consultării publice începând cu 2 octombrie 2024, fără a înregistra solicitări pentru dezbateri suplimentare sau observații critice.

Poziția ONG-urilor de mediu: Critici și solicitări de transparență
Pe de altă parte, organizațiile neguvernamentale de mediu, în special Grupul pentru Educație și Conservare din Bazinul Nerei (GEC Nera), au exprimat îngrijorări cu privire la procesul de consultare și impactul ecologic al proiectului. Într-un comunicat de presă emis pe 23 februarie 2024, GEC Nera a criticat lipsa transparenței și a cerut respectarea integrală a procedurilor legale.

„Cerem Ministerului Mediului să se renunțe la acest abuz și să se consulte publicul din localitățile interesate conform Legii 292/2018, în întregul ei, și în conformitate cu Convenția de la Aarhus”, se încheie comunicatul asociației. GEC Nera susține că în consultarea publică desfășurată începând cu 2 octombrie 2024 s-au ignorat prevederile legale privind participarea comunităților afectate, acuzând autoritățile că nu au asigurat un dialog veritabil cu locuitorii zonei.

Aceste critici contrastează cu declarațiile oficiale ale MMAP, care menționează că nu au fost înregistrate obiecții formale în perioada consultării publice. Discrepanța subliniază tensiuni persistente între promisiunile guvernamentale privind sustenabilitatea și percepția unor actori non-statali cu privire la aplicarea standardelor democratice în procesele de dezvoltare energetică.

Detalii tehnice și context istoric
Amenajarea hidroenergetică, ce va fi realizată de Hidroelectrica, include două trepte de cădere: una pe râul Cerna și alta pe râul Belareca, cu punctul comun la centrala Herculane. Investiția se alătură altor proiecte hidroenergetice aflate în derulare, menite să valorifice resursele naturale ale României.

Fechet a evidențiat și istoricul complex al proiectului: „Amenajarea Cerna – Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, demararea primelor lucrări având loc în urmă cu 45 de ani. Investiția a fost sistată în anii ’90, la un stadiu de realizare de 80%”.

Implicații economice și energetice
Finalizarea lucrărilor va contribui nu doar la creșterea producției de energie regenerabilă, ci și la stabilizarea prețurilor pentru consumatori: „Prin aceste investiții, ne asigurăm că ținem în frâu facturile la energie electrică”, a concluzionat ministrul.

Provocări climatice și riscuri ecologice: Întrebări fără răspuns Cu acest proiect, România își întărește poziția în regiune ca producător de energie curată, în contextul tranziției europene către surse sustenabile. Cu toate acestea, îngrijorările societății civile persistă, mai ales într-un context în care schimbările climatice amplifică fenomenul secetei în zone precum Banatul Montan, unde nivelul apelor a scăzut vizibil în ultimii ani.

Deși niciun studiu nu poate proba în prezent riscul ca râul Belareca să sece complet, scenariul rămâne unul posibil – și extrem de îngrijorător. Criticii subliniază că impactul asupra ecosistemelor locale, într-o regiune deja vulnerabilă la variațiile hidrologice, ar putea transforma acest proiect într-o potențială criză ecologică, mai degrabă decât într-o soluție durabilă.